UE investește 6,2 miliarde euro în infrastructuri de transport sustenabile, sigure și eficiente

Principalele conexiuni feroviare transfrontaliere aflate de-a lungul rețelei centrale TEN-TEN••• au fost de asemenea considerate prioritare pentru finanțare. Printre acestea se numără, în special, tunelul de bază Brenner (care leagă Italia și Austria), Rail Baltica (care leagă cele trei state baltice și Polonia cu restul Europei), precum și tronsonul transfrontalier dintre Germania și Țările de Jos (Emmerich-Oberhausen) – pentru a menționa doar câteva.

Ce se finanțează

Porturile maritime din Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Țările de Jos și Polonia vor primi finanțare pentru dezvoltarea alimentării cu energie electrică de la mal în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navele aflate la cheu.
Pentru a contribui la adaptarea transportului pe căile navigabile interioare la exigențele viitorului, infrastructura aflată de-a lungul căilor navigabile transfrontaliere Sena-Scheldt dintre Franța și Belgia va fi modernizată. Porturile interioare de pe Dunăre și din bazinele Rinului, precum Viena și Andernach, vor fi de asemenea modernizate.
Pentru a spori și mai mult siguranța și interoperabilitatea transportului feroviar din UE, sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) va fi instalat pe trenuri și pe linii de cale ferată din Cehia, Danemarca, Germania, Franța, Austria și Slovacia. În transportul rutier, mai multe state membre ale UE vor implementasisteme și servicii de transport inteligenteEN•••(STI), în special STI cooperative (STI-C), pentru un transport mai sigur și mai eficient. Mai multe state membre vor primi sprijin pentru proiecte de management al traficului aerian european, cu scopul de a spori eficiența transportului aerian și de a crea un cer unic european.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: „La acest apel de proiecte, România a obținut finanțări de aproape 600 de milioane de euro dintr-un total de 6,2 miliarde disponibili pentru toate țările Uniunii Europene. Proiectele României acoperă toate modurile de transport, dar cea mai mare parte a finanțării se va duce înspre lucrări de modernizare a căilor ferate. De asemenea, România a accesat fonduri însemnate și pentru Culoarele Solidarității, care sunt conexiunile UE cu Moldova și Ucraina.”

Context

Cele 107 proiecte au fost selectate dintr-un număr total de 353, depuse în urma cererii de propuneri publicate în 2022.
Finanțarea UE va fi sub formă de granturi, care vor fi utilizate pentru cofinanțarea costurilor totale ale proiectelor.
În cadrul programului „MIE-Transport” pentru perioada 2021-2027 este disponibil un cuantum de 25,6 miliarde EUR pentru granturi destinate cofinanțării proiectelor TEN-T în statele membre ale UE. Începând din 2014, MIE a sprijinit aproape 1 300 de proiecte din sectorul transporturilor (excluzând selecția propusă astăzi), cu 29,4 miliarde EUR în total.

Ce proiecte în care România e implicată primesc bani

Infrastructura de terecre a frontierei Siret. Aici cozile de camioane se întind și pe zeci de kilometri. Sunt mai mulți factori care provoacă aglomerația din vama Siret – Porubne. Pe de o parte, s-a schimbat legislația și, din păcate, nu în sensul simplificării procedurilor. Șoferii care transportă mărfuri din Ucraina trebuie să întocmească o declarație vamală de trafic. Ei completează formularul în vamă și procedura este consumatoare de timp. Totodată transportatorii de cereale ar trebui să vină cu TIR-urile sigilate, însă nu fac lucrul acesta și atunci formalitățile de control durează mai mult.
Comunicatul poliției din 24 aprilie 2023. În ultimele 24 de ore, prin PTF Siret au fost procesate peste 600 de camioane.
”În continuare, Poliţia de Frontieră are rezerve de personal pregătit, aparatură de verificare disponibilă, precum şi capacitate organizatorică pentru a gestiona un număr cât mai mare de camioane, însă vorbim de un control multiplu, adică un control vamal, fito-sanitar, sanitar veterinar, un control al rovinietei, precum şi cel al greutăţii încărcăturii camioanelor, conform normelor prevăzute de lege”.

Vama Ungheni și aici camioanele stau ore în șir.

Giurgiulesti punct de graniță. Circulația pentru mijloacele de transport de mare tonaj prin punctul de trecere a frontierei Giurgiulești-Reni a fost reluată duminică, 29 ianuarie, anunță Poliția de Frontieră. La fel, conform informațiilor parvenite din partea autorităților ucrainene, a fost reluată circulația pentru autocamioane și pe traseul „Reni-Odessa” din Ucraina.
Polițiștii de frontieră le recomandă șoferilor să țină cont și în continuare de avertizările meteo și să pornească la drum doar dacă s-au asigurat că au echipat autovehiculul corespunzător condițiilor de iarnă.
Amintim că autoritățile ucrainene au restricționat sâmbătă, 28 ianuarie, accesul de intrare în Ucraina pentru mijloacele de transport de mare tonaj, prin punctul de trecere a frontierei Giurgiulești-Reni, din cauza ninsorile abundente, înzăpezirea drumurilor, dar și deraparea unor camioane.
În context, pentru a nu bloca drumul dintre punctele de trecere Giurgiulești-Galați și Giurgiulești-Reni, în coordonare cu omologii români, autoritățile moldovene au luat decizia nepermiterii intrării în țară pentru autocamioanele din România și, ulterior, tranzitarea teritoriului Republicii Moldova spre Ucraina.
Modernizarea trecerii graniței Albița - Leușeni

De ce bagă bani UE în granița cu Moldova?

Începând cu data de 15.04.2023, ora 08.00, autorităţile de frontieră din România şi Republica Moldova implementează în PTF Albiţa rutier, pe sensul de intrare in România, controlul coordonat.

Activitatea se derulează în urma intrării în vigoare a Decretului privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Albiţa (România) - Leuşeni (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România.

Regulamentul conține principiile și regulile cooperării pentru efectuarea, pe teritoriul României, a controlului coordonat al persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor care trec frontiera de stat prin Punctul de Trecere a Frontierei Albița (România) — Leușeni (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România.Totodată, pe timpul activităţii şefii celor două instituţii au făcut ultimele verificări în punctul de trecere pentru a se asigura că sunt îndeplinite toate condiţiile, atât din punct de vedere operativ, cât și logistic pentru atingerea scopului principal al proiectului: simplificarea, fluidizarea şi coordonarea controlului traficului la frontieră.
Controlul coordonat se realizează atât de către poliția de frontieră, cât şi de către autoritățile vamale ale celor două ţari, presupune controlul la trecerea frontierei efectuat separat de către personalul de control al statului de ieșire (Republica Moldova), urmat consecutiv de personalul statului de intrare (România), efectuat pe teritoriul unui singur stat.

Diferenţa faţă de modalitatea anterioară de realizare a controlului constă în faptul că pe sensul de ieșire din Republica Moldova, în Punctul de Trecere a Frontierei Leușeni, trecerea se va face fără control, iar oprirea pentru verificări se va face pe sensul de intrare în România, în Punctul de Trecere a Frontierei Albița-rutier, în funcție de tipul autovehiculului/priorității la control.
Pentru traficul internațional de autoturisme microbuze şi autocare sunt destinate 5 artere de control, iar pentru mijloacele de transport marfă sunt alocate alte 5 benzi.
Din punct de vedere operaţional, implementarea controlului coordonat va contribui la procesarea cât mai rapidă a fluxurilor de persoane și mijloace de transport.

Autoritățile de frontieră din cele două state cooperează permanent pentru consolidarea sistemului de supraveghere a frontierei de stat, iar prin acțiunile de patrulare desfășurate în comun se asigură schimbul operativ de informații în domeniul prevenirii și combaterii infracționalității transfrontaliere.

Informații de background:

Lungimea frontierei dintre România și Republica Moldova este de aproximativ 681 km, fiind operaționalizate șase puncte de trecere a frontierei de stat rutiere deschise traficului internațional.
În primul trimestru al acestui an, punctele de trecere de la granița cu Republica Moldova au fost tranzitate de peste 2 milioane de persoane, atât pe sensul de intrare, cât și pe sensul de ieșire. Dintre acestea, 755.000 de persoane au trecut prin PTF Albița.

Totodată, au trecut frontiera româno-moldoveană peste 660.000 de mijloace de transport, dintre care aproape 130.000 au fost camioane, pe ambele sensuri de deplasare.
Având în vedere faptul că frontiera cu Republica Moldova este frontieră externă a Uniunii Europene la controlul de frontieră participă, pe lângă Poliția de Frontieră, și alte autorități responsabile cu efectuarea de verificări cu privire la traficul de mărfuri dintre cele două state.