TERMENII ACORDULUI DE RETRAGERE A MARII BRITANII DIN UE: NU ACORD VAMAL, NU PIAȚĂ UNICĂ ^Recomandat

La 28 februarie, Comisia Europeană a publicat Proiectul acordului de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană. Proiectul transpune în termeni juridici Raportul comun al negociatorilor UE și Marii Britanii, care cuprinde progresele realizate în prima fază a negocierilor. În același document sunt cuprinse propuneri pentru problemele încă nerezolvate și textul referitor la perioada de tranziție. Înainte de a fi prezentat oficial părții britanice pentru negocieri, proiectul de acord va fi transmis Consiliului European special (articolul 50) și Grupului de coordonare a Brexitului din cadrul Parlamentului European. Regatul Unit al Marii Britanii ar trebuie să își expună un punct de vedere ferm cu privire la perioada de tranziție.

Revista TIR a consultat Raportul și a căutat să vadă ce reglementări s-au convenit a fi aplicate în transporturi.
Din păcate, Marea Britanie a anunțat o „linia roşie”, care înseamnă „nu uniune vamală” şi „nu piaţă unică”. Definirea mai clară a acestor termeni îi vom vedea în luniile următoare. În schimb, Donald Tusk nu s-a sfiit să arate că : “nu va exista comerţ fără fricţiuni în afara pieţei unice şi uniunii vamale”. Spusă mai clar: șoferii și companiile de transport trebuie să se aștepte la introducerea controalelor și a taxelor la granița Marii Britanii cu Uniunea Europeană. Acest anunț nu apare explicit în Draftul Acordului care nu vine cu explicații foarte clare în privința actelor necesare pentru intrarea/ieșirea din Marea Britanie, nu dă detalii despre acordul privind schimbul mărfurilor, comerțul, dar sugerează că excepția de la plata taxelor la graniță se va face doar în perioada de tranziție spre ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Toate contractele semnate înainte de ieșirea din UE și care au perioada de încheiere după ieșirea din Comunitatea Europeană, cel mai probabiil, se vor desfășura pe aceleași coordonate.

Permis special pentru UK?
Lipsa unor referiri la domeniul transporturilor din cadrul Acordului, i-au făcut pe jurnliștii britanici să speculeze că există posibilitatea ca Marea Britanie să nu recunoască, pe teritoriul său, permisele șoferilor din Uniunea Europeană. În cazul în care cele două părţi nu vor putea ajunge la un acord privind transportul, recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere ar putea fi retrasă, ceea ce ar însemna că cetăţenii UE care călătoresc în Marea Britanie nu vor mai putea închiria maşini, sau obţine asigurări, speculează jurnaliștii, fără însă să spună care ar fi soarta șoferilor care tranzitează Regatul Unit pentru aprovizionare.

Scenarii pentru România
Într-un raport al Camerei de Comerț și Industrie al României se apreciază că există trei scenarii privind relația UE/România-Regatul Unit în perioada post-Brexit:

1. Spațiul Economic European/Uniune vamală
-scenariu improbabil, după cum lasă să se înțeleagă Donald Tusk. Variantele aderării Regatului Unit la Spațiul Economic European sau a aderării la Uniunea Vamală, similară cu cea dintre UE și Turcia, nu sunt plauzibile din cauza similarității acestora cu situația actuală (libera circulație a persoanelor pentru Spațiul Economic European, legislație și jurisdicție europeană pentru uniunea vamală). Acest scenariu a fost, deja, exclus și de premierul britanic Theresa May.

2. Organizația Mondială a Comerțului-scenariu probabil temporar Scenariul aplicării tarifelor OMC în perioada post-Brexit este probabil, având în vedere faptul că liderii europeni au anunțat intenția de a negocia un acord comercial cu Regatul Unit după ce acesta nu va mai fi un stat membru al UE. Astfel, tarifele OMC ar fi aplicate comerțului bilateral UE-Regatul Unit începând cu martie/aprilie 2019.

3. Modele preferențiale-scenariul dezirabil pentru România
UE are acorduri preferențiale de diferite tipuri cu diverse state, precum Canada, Elveția, statele din Balcani, Kazahstan, Coreea de Sud, India, etc. Conform declarațiilor făcute atât de liderii britanici, cât și de cei europeni, este de așteptat ca obiectivul Regatului Unit să constea în negocierea și implementarea unui acord comercial de tipul Acordului Comprehensiv Economic și Comercial dintre UE și Canada (CETA), posibil ușor extins față de varianta CETA. Implementarea unui acord comercial de tipul CETA ar diminua sau elimina tarifele pentru comerțul cu bunuri și servicii dintre România și Regatul Unit. Ideală ar fi implementarea unui acord comercial și investițional mai amplu între UE și Regatul Unit, în vederea armonizării legislației dintre cele două părți, pentru a contribui nu doar la eliminarea barierelor comerciale tarifare, dar și la eliminarea barierelor comerciale netarifare.

Considerații fără norme de aplicare
Revenind la Draftul acordului privind Brexitul, acesta are 119 pagini și nu conține foarte multe lucruri care să se refere explicit la domeniul transporturilor sau al activităților conexe acestuia.
Continuarea circulației a mărfurilor introduse pe piață spune că: orice bun care este introdus în mod legal pe piața Uniunii sau pe piața Regatului Unit înainte sfârșitul perioadei de tranziție să fie pus în continuare la dispoziție pe piața Uniunii sau a Regatului Unit și ale Regatului Unit până la încetarea acordului final.

Proiectul de acord cuprinde șase părți:
1. Dispoziții introductive –în care se explică care este obiectivul principal al documentului, motivul pentru care este publicat acum– pentru a da posibilitatea schimburilor de păreri între Consiliu și Parlamentul European, având în vedere timpul scurt rămas pentru negocieri între cele două părți;
2. Drepturile cetățenilor –la baza detaliilor stabilite în acest aspect stau Raportul comun din 8 decembrie 2017, cu privire la drepturile cetățenilor post-Brexit, precum și Nota tehnică comună; această secțiune este foarte exactă, astfel încât cetățenii UE o pot invoca direct în fața tribunalelor britanice; textul proiectului oferă detalii cu privire la persoanele protejate prevăzute în prevederile Raportului comun. O altă problematică luată în considerare aici și care a stârnit numeroase controverse între părțile implicate este aceea referitoare la membrii familiilor cetățenilor vizați de acord. Proiectul transpune în termeni legali pozițiile precizate în documentul din 8 decembrie 2017, dar este limpede că unele dintre acestea vor constitui subiecte al viitoarelor negocieri. Prevederile cu privire la drepturile cetățenilor cuprinse în Acordul de retragere vor intra în vigoare la sfârșitul perioadei de tranziție. Având în vedere că întregul aquis al UE, inclusiv legislația referitoare la libertatea de mișcare, va continua să se aplice pe toată perioada de tranziție, poziția exprimată ferm de UE este că toți cetățenii Uniunii care vor intra în statul gazdă în acestă perioadă vor avea exact aceleași drepturi ca și cei sosiți înainte de ieșirea Marii Britanii din Uniune. După sfârșitul perioadei de tranziție, situațiile specifice vor fi reglementate prin Acordul de retragere. O altă problemă este cea legată de lucrătorii calificați, ale căror drepturi profesionale vor fi în continuare recunoscute de către statul de rezidență sau, în cazul lucrătorilor de frontieră, de statul pentru care lucrează.
3. Problema graniței cu Irlanda –proiectul de acord se bazează pe Raportul comun din 8 decembrie 2017, în care Marea Britanie reiterează angajamentul de a evita o graniță dură cu Irlanda, inclusiv infrastructuri fizice sau controale și de a respecta statutul Irlandei ca stat membru UE. În acest domeniu, în Raportul comun erau prevăzute trei scenarii, din care unul este operaționalizat cu precădere în proiect, care se prespune că va fi aplicat în absența oricăror alte soluții convenite. Acesta prevede că Marea Britanie va menține toate regulile legate de participarea la piața internă și uniunea vamală, acum și în viitor, ceea ce înseamnă -sine qua non- menținerea cooperării Nord-Sud și principiile stabilite prin Acordul din Vinerea Mare, fără a fi însă singura soluție posibilă pentru a evita o graniță dură între cele două state. Altfel spus, nu va exista graniţă între Irlanda și Irlanda de Nord. Granița externă a UE ar urma să se desfăşoare între Irlanda de Nord și restul Regatului Unit pentru a fi evitat controlul persoanelor şi mărfurilor pe insula irlandeză.
4. Înțelegeri financiare –sunt transpuse în termeni legali prevederile financiare stabilite la 8 decembrie 2017 și sunt incluse o serie de modalități practice (de exemplu termene de plată, așa cum au fost propuse de către CE). Ambele părți și-au reiterat intenția de a-și onora obligațiile financiare, așa cum vin ele din perioada în care Marea Britanie a fost membru al UE, în special cele derivând din Cadrul financiar multianual 2014-2020. Așa cum este subliniat în Acordul de retragere, perioada de tranziție va lua sfârșit la 31 decembrie 2020, în aceeași zi în care se termină Cadrul financiar multianual curent. De aceea, potrivit Comisiei Europene, nu este necesară nicio regularizare financiară.
5. Dispoziții tranzitorii –până la 31 decembrie 2020, Marii Britanii va continua să i se aplice întregul aquis al Uniunii, ceea ce înseamnă că va trebuie să aplice toate reglementările comerciale ale Uniunii, în special cele incluse în politica comercială comună; țările terțe vor continua să aibă aceleași coordonate în relațiile cu Marea Britanie. Aceasta nu va putea încheia acorduri în nume propriu, acorduri care intră în aria competențelor partajate ale Uniunii, doar dacă va fi în acest sens autorizată de către UE. În condițiile în care Marea Britanie, în această perioadă, nu respectă regulile pieței unice, va fi sesizată Curtea de Justiție a UE, care are jurisdicție deplină asupra Marii Britanii în toate domeniile prevăzute prin Acordul de retragere, în perioada de tranziție.
6. Guvernanța Acordului de retragere –un comitet comun va fi responsabil cu monitorizarea implementării și aplicării acordului.