Scandal uriaș: Ministerul Transporturilor acuză UE de prostie

”Proiectul (privind Magistrala 6, între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, n.r.) este ultimul depus şi acest proiect a fost procesat de o manieră extrem de birocratică de exerţii DG Regio, depăşind până şi termenul de aprobare tacită al acestuia. Dar, sigur, nu-i momentul şi nici situaţia să polemizăm pe acest subiect din perspectivă mediatică. Însă o spun foarte ferm, astăzi România, Ministerul Transporturilor, poate pretinde Comisiei Europene şi DG Regio, să aprobe acest proiect pe mecanismul prevăzut în regulamentul european privind aprobarea tacită. Nu îmi propun să fac acest lucru, pentru că eu înţeleg să am o relaţie cu experţii şi cu comisarii europeni de colaborare, de înţelegere, în interesul Comisiei Europene, a cetăţenilor europeni, dar şi a proiectelor şi a cetăţenilor români, care aşteaptă implementarea lor. Aştept din partea Comisiei Europene şi a comisarilor responsabili pe diverse domenii să transmită puncte de vedere care sunt susţinute şi cu documente, şi nu puncte de vedere care mai degrabă sunt electoraliste”, a declarat luni Lucian Şova, pentru News.ro.

Proiectul major privind Magistrala 6 a fost depus în decembrie 2017 la Comisia Europeană, iar în februarie 2018, CE l-a întrerupt de la evaluare, făcând comentarii pe marginea acestuia. Acestea au fost procesate, iar în 8 iunie 2018, Ministerul Transporturilor a retransmis proiectul corectat. Între 8 iunie şi 8 septembrie a fost termenul în care CE putea emite în scris puncte de vedere referitor la acest proiect.

Potrivit regulamentului european, Ministerul Transporturilor a interpretat că forma transmisă a fost aprobată tacit de CE.

Pe 12 septembrie, experţii de la DG Regio au transmis o scrisoare în care spun că aprobă proiectul, cu îndeplinirea unor condiţionalităţi. Astfel, proiectul mai aşteaptă acum doar semnătura comisarului european Corina Creţu.

”Dincolo de afirmaţii pe care unii sau alţii le fac, în diverse conferinţe de presă, nu pot decât să apreciez că aceste afirmaţii sunt făcute de o manieră care nu este în legătură cu realităţile pe care le avem în Ministerul Transporturilor. Şi mă refer la faptul că, în primul rând, nu există niciun risc de dezangajare de fonduri europene pe actualul exerciţiu financiar, şi acest lucru este şi monitorizat şi bine ştiut de experţii Comisiei Europene, atât din perspectiva modului în care aceste proiecte sunt făcute, dar şi din perspectiva modului în care aceste proiecte parcurg procesul administrativ”, a adăugat ministrul Transporturilor.

De asemenea, la Ministerul Transporturilor, există 14 proiecte, din care unul este cel care priveşte Magistrala 6, celelalte 13 proiecte majore care au fost transmise direct Comisiei Europene sunt aprobate toate. Aceste proiecte, însumat, fac peste 75% din suma alocată pe fonduri europene de către Comisie pe Programul Infrastructură Mare.

”De asemenea, există – şi aceste lucruri se află scrise în corespondenţa pe care noi o facem cu experţii DG Regio şi sunt lucruri pe care ar trebui să le ştie şi cei care comunică în numele DG Regio – mă refer la faptul că, dincolo de cele 14 proiecte care sunt aprobate – pentru că astăzi vorbesc şi de aprobarea tehnică transmisă de către DG Regio către Ministerul Transporturilor în 12 septembrie privind proiectul M6. Mai este doar o formalitate pe care comisarul european care conduce DG Regio va trebui – pentru că îl obligă regulamentele europene – să o îndeplinească, aceea de a semna acest proiect”, mai afirmă ministrul Şova.

În afară de proiectele majore, Ministerul Transporturilor are totodată proiecte în derulare care depăşesc în prezent 7 miliarde de euro, astfel depăşesc suma alocată prin acest proiect, proiecte care se află în diverse stadii de execuţie, atât din perspectivă administrativă, cât şi din perspectiva modului în care sunt tratatate de Comisia Europeană.

”Pe termen mediu şi lung avem proiecte la care lucrăm şi pe care urmează să le transmitem la Comisia Europeană care, în final, vor depăşi de mai bine de două ori suma alocată. Sigur că până la sfârşitul perioadei de programare aceste proiecte vor începe să fie executate şi viteza cu care vor evolua şantierele va genera şi performanţă privind rambursarea de fonduri europene. Mesajul meu este foarte clar, atât către cei care analizează din perspectivă publică, media activitatea din Ministerul Transporturilor, dar şi către experţii Comisiei Europene, mai puţin comisarii, care sunt doar politic, că este inadecvat să se facă trimiteri azi cu privire la riscuri pe care Ministerul Transporturilor le-ar traversa azi în ceea ce priveşte modul în care gestionează proiectele pe fonduri europene aferente Programului Operaţional Infrastructura Mare”, a subliniat ministrul Transporturilor.

Cel mai probabil, comisarul european a făcut referire la fonduri din Programul Operaţional Sectorial Transport (POST), dar acest program nu a fost gestionat în totalitate de Ministerul Transporturilor şi este aferent perioadei de programare trecute.

”Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocraţia, iar domeniul trasporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare. Este important să se vină cu proiecte noi pentru că, începând de anul viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014 – 2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu – Piteşti, Piteşti – Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord – Otopeni”, a spus vineri Corina Creţu.

Potrivit datelor centralizate până în prezent de Ministerul Transporturilor, instituţia se află pe locul doi la absorbţia de fonduri europene, după Ministerul Agriculturii.

Până în acest moment, MT a transmis Comisiei Europene 14 proiecte majore în valoare de 3.782.522.572 euro, reprezentând 75% din totalul alocării UE pe Axa 1 şi 2.

Dintre aceste aplicaţii depuse spre aprobare la CE, toate au fost aprobate cu excepţia Magistralei 6 de metrou, accept pentru aprobare dat luna aceasta.

Până în prezent, în cadrul Axelor 1 şi 2 aferente sectorului de transport din cadrul POIM 2014-2020, au fost depuse 76 de cereri de finanţare în valoare totală 34.924.573.102 lei, respectiv 7.519.878.798 euro.

Dintre acestea au fost aprobate 51 de cereri de finanţare, în valoare totală eligibilă de 24.459.129.290 lei, respectiv 5.266.483.493 euro din care alocare UE 18.344.346.967 lei, respectiv 3.949.862.620 euro.

Totodată, la nivelul Ministerului Transporturilor, au fost aprobate şi se află în implementare proiecte mai mici care acoperă tot spectrul sectorului de transport în valoare de 287,04 milioane euro.

La acest moment Ministerul Transporturilor se axează pe termen scurt pe evaluarea şi selecţia următoarelor proiecte mature prioritare: varianta ocolitoare Satu Mare, Autostrada Gilău-Nădăşelu şi proiectul integrat de dezvoltare a infrastructurii rutiere aferente Centurii Bucureşti.

Pe termen mediu vor fi transmise către CE, în vederea aprobării, următoarele proiecte mature de investiţii: Podul de la Brăila, Drumul expres Craiova – Piteşti, Autostrada Sibiu – Piteşti şi Autostrada Nădăşelu – Suplacu de Barcău - Borş

De asemenea, pe termen lung la nivelul Ministerului Transporturilor se află în pregătire următoarele aplicaţii de finanţare: Autostrada Braşov – Bacău, Drumul expres Ploieşti – Paşcani, Drumul expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanţa şi Drumul expres Focşani – Brăila – Galaţi.

Totodată, Ministerul Transporturilor a autorizat, până în prezent, cheltuieli eligibile în valoare totală de 5.838.619.360 lei (contribuţie UE şi de la buget de stat), respectiv 1.257.158.099 euro, din care fonduri nerambursabile 4.378.964.520 lei, respectiv 942.868.574 euro, aferente proiectelor de transport din toate sectoarele de transport.