PREȚURILE PENTRU ROVINIETĂ CRESC. 30.000 DE TRANSPORTATORI AFECTAȚI ^Recomandat

Camionagii, mai scot un euro din buzunar
„Proiectul de Ordonanţă a Guvernului pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale afectează cel mai mult cele peste 30.000 de autovehicule de transport marfă cu masă maximă autorizată între 3,5 tone şi 12 tone (cu maximum 3 axe, inclusiv) din România”, se arată într-un comunicat al UNTRR.
„Transportatorii vor trebui să plătească tarife de rovinietă pentru o zi de 12 euro, în creştere cu 33%, de la 9 euro pentru vehiculele de şi peste 12 t (cu maximum 3 axe, inclusiv), cu 71,42% de la 7 euro pentru vehiculele între 7,5-12 t şi în urcare cu 200% de la 4 euro la 12 euro pentru vehiculele între 3,5-7,5t. Cele peste 100.000 de autovehicule de transport marfă de peste 12 t (categoria F), vor plăti 12 euro în loc de 11 euro la vinieta de o zi, iar pentru rovinieta de 30 zile această categorie de autovehicule va plăti cu 5 euro în plus, de la 55 la 60 de euro”, se mai arată în comunicat.

Cine sunt exceptați
Potrivit UNTRR, creşterea valorilor rovinietelor prin proiectul menţionat afectează cel mai mult autovehiculele din categoria C (între 3,5-7,5t) şi apoi autovehiculele din categoria D (între 7,5-12t).
Proiectul publicat nu vizează nicio modificare pentru valorile rovinietelor pentru autoturisme (categoria A) şi nici pentru autovehiculele de transport persoane, indiferent de numărul de locuri-sub sau peste 23 locuri (categoriile G şi H).
„În prezent, la nivelul Comisiei Europene se discută modificarea Directivei 1999/62/CE prin Directiva eurovignetei, prin care se urmăreşte implementarea conceptului de plată a taxelor pe kilometru şi nu pe timp, aşa cum se aplică în prezent în România”, menţionează UNTRR.
CE consideră că măsura propusă în proiectul de Directivă contribuie la aplicarea în mod consecvent a principiilor „poluatorul plăteşte” şi „utilizatorul plăteşte” în vederea generării de venituri şi a asigurării de finanţare pentru investiţiile viitoare în transporturi.
„În România, principala problemă este legată de dezvoltarea insuficientă a infrastructurii rutiere, astfel că cel mai probabil va fi solicitată o perioadă cât mai lungă de tranziţie până când România îşi dezvoltă infrastructura, dar care potrivit estimărilor actuale nu va putea depăşi anul 2027. Totodată, în România, astăzi nu se ţine cont de nivelul de poluare, în timp ce restul ţărilor taxează suplimentar acest aspect”, mai arată Uniunea Transportatorilor.

Taxarea nu e proporțională cu autostrăzile
Tendinţa de taxare la kilometru a autovehiculelor comerciale de transport mărfuri s-a extins odată cu extinderea reţelei de autostrăzi şi drumuri expres, de la ţări cu tradiţie în taxarea pe autostrăzi precum Franţa, Italia, Spania, Germania, la ţări precum Austria, Cehia, Ungaria. Unele dintre aceste ţări taxează autoturismele în funcţie de distanţa parcursă (Italia, Franţa) sau pe timp -prin viniete/stickere cu diferite valabilităţi (Austria, România, Ungaria).
În România, taxarea pentru utilizarea celor peste 17.000 km de drumuri naţionale (autostrăzi-748 km, drumuri europene, drumuri cu trei benzi de circulaţie, drumuri cu patru benzi de circulaţie, drumuri cu şase benzi de circulaţie), acelaşi autovehicul de 40t, cu mai mult de 5 axe, plăteşte între 11 euro/zi şi 1.210 de euro/an, indiferent de numărul de km parcurşi sau de nivelul emisiilor poluante. Drumurile judeţene însumează aproape 35.400 km, iar cele comunale peste 33.100 km, ambele categorii au administratori diferiţi şi pot avea propriile tarife de utilizare a infrastructurii proprii, cât şi propriile portanţe, de obicei inferioare reţelei principale, precum şi propriile tarife pentru depăşirea acestor valori.

Cum se face calculul
„Un autoturism plăteşte astăzi în România 28 euro/an, în Austria 87,3 euro/an (Austria are o reţea de autostrăzi de 1.720 km), în Ungaria 140 euro/an (Ungaria are o reţea de autostrăzi de 1.500 km), în Bulgaria 50 euro/an (Bulgaria are o reţea de autostrăzi de 800 km), iar în Germania (reţeaua de autostrăzi are 13.000 km), dacă se va aplica din 2019, 130 euro/an. În Bulgaria, unde taxarea este tot pe timp, pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mică de 12 tone tariful pentru o vinietă anuală este de 413 euro pentru vehiculele Euro III-Euro VI şi 537 euro pentru EURO 0-II, iar la vehiculele de peste 12 tone, vinieta anuală este de 685 euro (Euro III-Euro VI) şi 891 euro (EURO 0-II)”, explică transportatorii.
„În Ungaria, pentru autoturisme şi vehiculele de transport călători, taxarea se face pe timp, în timp ce la vehiculele de transport marfă de peste 3,5 tone nivelul taxei de drum este stabilit în baza tipului de drum, a categoriei de autovehicul şi a gradului de poluare (emisie CO2). Taxa de drum se calculează pe kilometru. Astfel, pentru vehiculele între EURO III-VI, taxa de drum/km este de 44,54 HUF, aproximativ 0,14 euro/km. În Austria, vinieta se calculează în funcţie de numărul de axe la care se adaugă taxe suplimentare pentru poluarea aerului şi poluare fonică. Vinieta se aplică pentru vehiculele cu MTMA peste 3,5 tone şi se calculează pe kilometru şi variază între 0,2540 euro/km şi 0,3152 euro/km. În Austria, începând cu 01.01.2010, a fost introdusă taxa pe clasa de emisii EURO pentru autovehiculele de peste 3,5 tone, iar la 01.01.2017 s-au adăugat taxe suplimentare pentru poluarea aerului şi poluarea fonică”, mai arată UNTRR.

Discriminarea din Moldova
De asemenea, costurile cu utilizarea infrastructurii în Germania pot varia de la 0,135 euro/km pentru un autovehicul Euro 6 cu remorca pe 5 axe sau mai mult, până la 0,218 euro/km pentru un autovehicul non-euro, reprezentând un total de 1.350 euro/lună pentru 10.000 km până la 2.180 euro/lună pentru un autovehicul non-euro. Cele mai multe autovehicule comerciale sunt din categoria Euro 5, cu 5 axe, pentru care costul lunar este de 0,156 euro/km, adică 1.560 euro lunar pentru numărul de kilometri consideraţi.
UNTRR a mai calculat că un camion de 40 tone poate rula circa 100.000 km pe an cu un şofer în România, pentru care plăteşte 1.210 euro (tarif de utilizare a infrastructurii), iar în Europa de Vest, având în vedere infrastructura şi logistica bine puse la punct, unde nu se pierde timp la încărcare şi descărcare, un camion poate rula 150.000 km într-un an cu un şofer (12.000–14.000 km lunar), plătind o medie de 15.000 euro pe an, tarif de utilizare a infrastructurii.
Totodată, UNTRR atrage atenţia că taxarea infrastructurii rutiere din Republica Moldova se realizează într-un mod discriminatoriu pentru transportatorii români care tranzitează ţara. Aceştia plătesc, conform art. 346 din Codul Fiscal al Republicii Moldova, o taxă de 15 euro în momentul în care intră pe teritoriul Republicii Moldova, iar pentru fiecare 24 de ore petrecute pe teritoriul Republicii Moldova sau fracţiune din 24 ore se percep la ieşire 24 de euro. „Rezultă că pentru prima zi de utilizare a infrastructurii rutiere a republicii Moldova, un transportator rutier român plăteşte 39 de euro -aspect nemaiîntâlnit în practica europeană şi internaţională”, menţionează UNTRR.
Având în vedere că, în legislaţia europeană în vigoare, Directiva 62/1999 Anexa II, „taxele zilnice de utilizare pe zi sunt egale pentru toate categoriile de vehicule şi se ridică la 12 euro”, iar „valorile maxime lunare şi săptămânale sunt proporţionale cu durata utilizării infrastructurii”, UNTRR consideră că taxa de 15 euro şi de 24 de euro pentru fiecare zi practicată în Republica Moldova este exagerată.
„UNTRR susţine necesitatea accelerării ritmului de construire de autostrăzi în România, aceasta fiind o prioritate atât pentru sectorul transporturilor cât şi pentru întreaga economie naţională”, se mai arată în comunicat.