Presa bulgară despre Tir Parking Ruse: "transportatorii străini, sunt obligați să o folosească prin sugestii și obstacole administrative" ^Recomandat

"După Kapitan Andreevo: parcarea din Ruse poate fi un nou obstacol pentru Schengen
Transportatorii români avertizează asupra controalelor ilegale și a practicilor opace din parcările mari de camioane, ai căror proprietari duc la fețe deja cunoscute.
Există două locuri de parcare la graniță - cea mare, construită de o companie privată pe terenul municipal, precum și una mult mai mică, dar municipală, care va fi acum închiriată.
La granița cu România, lângă Ruse, există două parcări care au trebuit să rezolve problema cu locurile de parcare ale camioanelor. În schimb, însă, există o repetare a modelului Kapitan Andreevo - în spatele conducerii lor stau aceleași persoane și există îndoieli că practica "redirecționării" continuă.
Efectul este deja vizibil: transportatorii români avertizează asupra practicilor neloiale și insistă ca Bulgaria să nu intre în spațiul Schengen până când nu încetează "controlul ilegal" de către autoritățile bulgare al camioanelor înmatriculate în România și care transportă mărfuri către și dinspre Austria. Transportatorii se plâng, de asemenea, "de funcționarea opacă a noului sistem pentru cozi virtuale la punctul de trecere a frontierei, introdus de autoritățile bulgare vara trecută", referindu-se la parcarea tampon mai mare de lângă Ruse.
Acest lucru se întâmplă pe fondul deciziei municipalității de a închiria a doua parcare construită pentru a crea o presupusă concurență în oraș. Închiderea ochilor guvernului bulgar în jurul cazului de frontieră, unde aparent lucrează în serviciul intereselor private în detrimentul controlului de calitate la frontieră, riscă să împiedice capacitatea Bulgariei de a intra în curând în Schengen.

Nemulțumirea românilor
Într-o scrisoare oficială adresată premierului român, miniștrilor transporturilor și afacerilor externe, precum și ambasadorului României la Sofia, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a făcut apel la "intervenția urgentă a
guvernului român pentru a face față controalelor ilegale și tratamentului discriminatoriu cu care se confruntă transportatorii români" la frontiera comună.
La începutul anului, acestea au notificat Comisia Europeană, precum și autoritățile bulgare, dar situația rămâne neschimbată. Ca urmare, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România dorește separarea celor două țări în procesul de aderare la spațiul
Schengen, potrivit comunicatului de presă.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România a explicat în răspunsurile pentru "Capital" că "autoritățile bulgare introduc constant măsuri care blochează frontiera comună dintre România și Bulgaria", în condițiile în care în urmă cu 14 luni se avea în vedere crearea unui mini-Schengen. "În aceste condiții, operatorii români de transport vor să adere cât mai repede la Schengen, iar dacă partea bulgară nu dorește acest lucru și face tot posibilul să rămână în afara spațiului, atunci operatorii români de transport vor dori să adere la Schengen fără Bulgaria". Ei au spus că sunt în comunicare cu Comisia Europeană, dar nu au specificat dacă au fost luate măsuri de către autoritățile române în urma apelului lor de la sfârșitul săptămânii trecute.
"Capital" a trimis o anchetă informală Consiliului de Miniștri bulgar cu o solicitare de feedback pe această temă, dar până acum nu a fost primit niciun răspuns.

Proprietarul parcării mari
Parcarea mare de la graniță (pentru peste 600 de camioane) a fost finalizată în vara anului 2023. Este deținută de compania privată a Aneliei Lazarova, Tir Parking Ruse. A construit-o pe un teren municipal după ce a câștigat un concurs al municipalității.
Ulterior, companiile finanțatorului Emil Harsev s-au alăturat Tir Parking Ruse ca parteneri, ceea ce a dus la legături cu Razmig Chakaryan-Ami, a cărui companie deține și parcarea de la granița cu Turcia. De aici, indirect, pot fi urmărite legăturile cu persoane apropiate în trecut acuzatului de trafic de droguri Christoforos Amanatidis-Taki.
O investigație a Fondului Anticorupție a arătat că, deși nominal șederea în parcarea "Tir Parking Ruse" nu este obligatorie, în realitate transportatorii, și în special transportatorii străini, sunt obligați să o folosească prin sugestii și obstacole administrative. Este exact cazul transportatorilor români. Potrivit anunțului lor, aceștia sunt discriminați în parcările administrate de Tir Parking Ruse și sunt obligați să plătească prețuri de peste trei ori mai mari decât concurenții lor bulgari și să aștepte 30 de ore pentru a trece granița dintre Bulgaria și România, în timp ce transportatorii bulgari au dreptul să treacă granița mult mai repede.
Potrivit informațiilor ACF, pentru transportatorii bulgari, taxa "Tir Parking Ruse" este mai profitabilă - BGN 15, în timp ce companiile străine de transport, inclusiv cele înregistrate în UE, plătesc 25 de euro. Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România a declarat că autoritățile bulgare blochează camioanele românești care transportă mărfuri în Austria, lăsându-le să aștepte șapte zile la graniță, în timp ce camioanele bulgare care transportă mărfuri în Austria au trecut granița după doar o zi. Ei susțin, de asemenea, că autoritățile bulgare sprijină activitățile Tir Parking Ruse, care a primit dreptul de a gestiona coada virtuală "după bunul plac", fără responsabilitate și transparență în proceduri, acordând prioritate transportatorilor bulgari să treacă granița mai repede.
Există suspiciuni că schemele care au devenit clare în cazul Kapitan Andreevo se repetă la punctele de trecere a frontierei de la Podul Dunării.

Municipiul Ruse, sau cât de dificil este să gestionezi o parcare
Afacerea apetisantă cu parcarea camioanelor de frontieră, în special în combinație cu serviciile hoteliere suplimentare și cazinourile, precum și eliminarea concurenților cu ajutorul instituțiilor de stat a devenit un subiect major în ultimele zile ale cabinetului Petkov. Acesta este motivul pentru care întrebarea firească la lansarea procedurii municipalității Ruse a fost de ce a ales o opțiune de a furniza activitatea unei persoane private pentru o taxă fixă, în loc să opereze, de exemplu, parcarea sau să stabilească condiții diferite pe baza fluxului de camioane sau a profitului.
Explicația municipalității de la acea vreme a fost că nu avea capacitatea de a gestiona o astfel de facilitate și că (,) contractul cu "Tir Parking Ruse" a fost profitabil și s-a găsit o soluție la problema cu locurile de parcare. În ceea ce privește îngrijorările legate de lipsa concurenței, municipalitatea a dat asigurări că va construi o altă parcare alături. Așa că a apărut o a doua parcare, mai mică, pentru 75 de camioane. Orașul investește 3 milioane de dolari, pe care le-a primit în 2021 ca finanțare din partea statului. În contractul pentru construcția sa a apărut un candidat, care s-a dovedit a fi legat de proprietarii parcării mari.
Există schimbări aici. La sfârșitul săptămânii trecute (15 februarie), municipalitatea a decis să nu o administreze singură, ci să o "închirieze", potrivit unui articol din publicația locală "Podul Dunării".
Argumentele sunt: "Activitatea de exploatare și gestionare a facilității construite este o activitate economică specifică care cu greu ar putea fi administrată ca serviciu oferit de administrația municipală". Consiliul municipal din Ruse a stabilit un preț de pornire pentru "parcările cu plată" la 1,60 fără TVA pe metru pătrat, care a fost actualizat și astfel se formează o propunere pentru o chirie lunară de 15.090 BGN, fără TVA, pe o suprafață de 9430 mp conform "Podului Dunării". Propunerea va fi votată și de consilieri. Dacă aplicăm aceleași prețuri în zona parcării mari, se obține un preț de închiriere de 184 mii. BGN fără TVA pe lună sau 2,2 mil. Lv. fără TVA pe an. În timp ce municipiul Ruse primește de la compania "Tir Parking Ruse" 600 mii. Lv. anual. Conform contractului, ea o va gestiona timp de 30 de ani, după care o va da municipalității.

"Parcarea de Aur" care va salva Ruse de camioane
Având în vedere evoluția istoriei de până acum, nu va fi deosebit de surprinzător ca licitația de "închiriere" a parcării mici să apară proprietari "cu experiență", cum ar fi cei ai celei vecine. În plus, ancheta ACF a arătat, de asemenea, că cele două instalații sunt de fapt construite împreună și, în ansamblu și dificil, altcineva va putea gestiona practica mică în mod independent. Din răspunsurile municipalității Ruse către Capital, în temeiul Legii privind accesul la informațiile publice, devine clar că autorizația de construcție pentru parcarea mică a fost emisă pe 4 decembrie 2023, când practic era deja construită. Acesta a fost pus în funcțiune la 3 ianuarie 2024 sau la o lună după emiterea autorizației de construire. Posibila consolidare a controlului asupra celor două parcări va cimenta și mai mult monopolul Tir Parking Ruse, ceea ce va face și mai dificilă eradicarea practicilor reclamate de transportatorii români.

Drumul spinos spre Schengen
Tot ceea ce este enumerat până acum afectează nu numai contribuabilii din municipiul Ruse, ci și imaginea internațională a țării, care a fost grav lovită după scandalul Kapitan Andreevo. De mai bine de zece ani, saga aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen al UE continuă. Libera circulație a persoanelor și bunurilor între cele două țări ar duce la o creștere a PIB-ului cu 0,5%, a calculat ministrul român al Economiei, Ștefan-Pady Opia. Inițial, din cauza criticilor legate de lupta împotriva crimei organizate, iar ulterior din cauza problemelor legate de statul de drept (în special pentru Bulgaria, pentru că România a reușit încă să facă progrese serioase în acest domeniu), cele două țări au fost oprite, deși îndeplineau criteriile tehnice de ani de zile.
În 2022, Olanda a împărțit odată cele două țări, poziția sa fiind doar împotriva aderării Bulgariei la Schengen (la urma urmei, țara s-a răzgândit ca urmare a campaniei premierului în exercițiu Mark Rutte pentru cel mai înalt loc în NATO). Opoziția Austriei față de același vot, în decembrie 2022 și un an mai târziu, la sfârșitul anului 2023, a fost încă parțial depășită, cu o dată specifică pentru includerea în traficul aerian și maritim fără pașapoarte de la 1 aprilie 2024 a celor două țări, dar cu condiții. Printre acestea se numără controlul sporit al frontierelor bulgaro-române și româno-ungare. Și încă lipsește o dată specifică pentru aderarea pe terestru.
Situația cu controalele sporite la frontieră îi face nu numai pe șoferii români, ci și pe cei bulgari foarte nervoși și duce la pierderi economice uriașe pentru întreprinderi.
Bulgaria a fost deja inspectată de Comisia Europeană din cauza controalelor slabe asupra mărfurilor care intră în UE din Turcia. Aceiași jucători și un caz similar, precum și semnalele către organul executiv al UE de către transportatorii români pot accentua atenția Bruxelles-ului asupra subiectului și pot întârzia și mai mult eforturile de aderare deplină la Schengen.", se spune în articolul publicat de site-ul capital.bg.