Patru ani de la TRAGEDIA AVIATICĂ din Apuseni. Fără vinovați

Cel mai recent demers al familiei studentei Aura Ion, care a murit în urma accidentului aviatic din Apuseni, este o scrisoare deschisă, publicată pe 11 ianuarie şi adresată fostului premier, Mihai Tudose, în contextual scandalului privindu-l pe poliţistul acuzat de pedofilie. Mariana Ciucă, sora Aurei Ion, susţinea în document că şi familia ei este victima abuzurilor instituţiilor de stat, în contextul în care, deşi au trecut patru ani de la tragedie, nu a fost găsit niciun vinovat iar ancheta trenează.

"Se face anchetă penală: probe din dosar sunt modificate pentru a se proteja persoane, modificări care nu-l sesizează sub nicio formă pe procurorul general. Iniţial, nu înţelesesem de ce procurorul general a dispus mutarea dosarului la Bucureşti, la Parchetul General, cât timp în dosar nu exista niciun suspect. Nu că acum am avea vreunul…Oare funcţia actuală a acestuia are vreo minimă legătură cu mutarea dosarului, din februarie 2014? (..) Acum, se prefac că fac o expertiză, în realitate se ascunde mizeria. (..) Se fac patru ani de când noi, familia, (..) vedem cum doar nişte minţi bolnave, precum cea a poliţistului, pot să gândească în ce fel să acopere incompetenţa, ignoranţa, abuzul unor din sistem. Domnule prim-ministru, ce reacţie au instituţiile de la cel mai înalt nivel pentru ca, în dosarul catastrofei aviatice din munţii Apuseni, să fie oprit abuzul, pentru a avea garanţia dreptuirlor noastre, sau drepturile cetăţenilor sunt un lux, cum spunea un fost ministru?", se arată în scrisoarea deschisă.

Într-o postare pe Facebook, Mariana Ciucă acuză specialiştii CIAS că au distrus probe.

"Investigatorii CIAS au testat motoarele aeronavei după ce au distrus probele din dosar. Un singur exemplu: bujiile au fost curățate și abia ulterior s-a făcut testarea. (..)Nici CIAS și nici Parchetul nu au vrut să vadă aceste modificări deși le-am semnalat. Acum avem dosar în care ar trebui să se cerceteze falsul, dar de 7 luni Parchetul nu vrea să facă nimic. CIAS nu a stabilit prin raport de ce s-a rupt antena și măsurile ce se impun ca o astfel de situație să nu se mai repete. Este foarte grav că Parchetul a primit raportul de expertiză metalurgică de mai bine de 1 an iar până în prezent nu s-a întâmplat nimic pentru siguranța aviației, concluzia raportului nefiind făcută publică de către Parchet, instituțiile Statului având obligația să ia toate măsurile ce se impun pentru protejarea cetățenilor", scrie femeia pe Facebook.

În octombrie 2016, procurorul general al României anunţa că până la sfârşitul anului expertiza va fi finalizată şi se va putea da o soluţie.

“O cauză care a ridicat câteva probleme, în general probleme tehnice. În acest moment, avem o nouă expertiză care este în curs de efectuare. Din păcate, în materie de accidente aviatice, rapoartele de expertiză vin după o perioadă de timp. Este în curs o nou expertiză. Noi sperăm că într-un timp rezonabil. De fapt, am indicii că în această toamnă vom avea raportul de expertiză şi vom putea da o soluţie corectă în dosar”, spunea procurorul general.

A trecut aproape un an şi jumătate de atunci, iar dosarul nu a fost trimis instanţei. Nicio persoană nu a fost pusă sub învinuire, iar cercetările se desfăşoară greoi. Reprezentanţii Parchetului General au precizat că sunt în desfăşurare trei expertize. În ianuarie 2017, procurorii militari au făcut ultima comunicare publică referitoare la desfăşurarea anchetei. Anunţau că până pe 18 aprilie 2017 urma să fie depusă la dosar expertiza tehnico-ştiinţifică care ar fi urmat să determine cauzele, împrejurările şi momentul în care s-a rupt antena instalată pe aeronavă.

"Am solicitat trei expertize, cea privind localizarea şi salvarea fiind respinsă de procurorii de caz. Au fost dispuse două, expertiză metalurgică - finalizată din decembrie 2016 - şi expertiza pentru stabilirea cauzelor prăbuşirii avionului - nefinalizată, cu termen limita noiembrie 2016, termen prelungit până în aprilie 2017 (perioada maximă prevăzută de Codul de procedura penală pentru prelungirile ce puteau fi acordate). De la acel moment, Parchetul nu ne-a mai informat cu privire la alte prelungiri. Văzând aceasta, am formulat cerere de recuzare a expertului şi de înlocuire a acestuia, cereri respinse de procurorii de caz", a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul familiei Ion, Laura Beleca.

Avocatul familiei Ion susţine că sunt indicii pentru punerea sub învinuire a unor persoane. "Indicii sunt încă din 2014 când dosarul a fost trimis şi preluat de Parchetul General. Familia solicită o anchetă corectă cu respectarea drepturilor procesuale, atât a termenului rezonabil cât şi a celorlalte garanţii prevăzute de lege", explică apărătorul.

În 2015, procurorii anunţau că în primul an de anchetă au fost audiate peste 400 de persoane, în principal angajaţi ai unor instituţii ale statului, cu atribuţii de intervenţie în astfel de situaţii, solicitându-se documente de la peste 40 de instituţii ale statului. De atunci, audieri s-au mai făcut în 2016, la solicitarea părţilor din dosar.

"Ultimele audieri şi reaudieri de persoane s-au făcut, la solicitarea noastră, în 2016, de atunci nemaifiind efectuate alte acte de urmărire penala cu excepţia unor solicitări de acte de la diverse instituţii, acte care nu se găseau integral în dosar şi pe care tot noi le-am solicitat. Totodată, am solicitat să se lămurească de ce lipsesc anumite probe din dosar, aspecte neelucidate", a mai spus, pentru MEDIAFAX, avocatul familiei.

În accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014 în Munţii Apuseni au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Totodată, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar Aurelia Ion era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.

Toate cele cinci persoane rănite în accidentul aviatic, care au suferit multiple fracturi şi traumatisme, au fost internate atunci la secţia de terapie intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca. În 21 ianuarie 2014, la o zi după accident, medicul Radu Zamfir a fost externat. Medicul Sorin Ianceu a fost externat în 3 februarie 2014, iar ceilalţi doi medici răniţi în accidentul aviatic, Valentin Calu şi Cătălin Pivniceru, au fost externaţi o zi mai târziu. Copilotul Răzvan Petrescu a stat, după accident, o lună în spital, apoi a fost reinternat şi operat de mai multe ori la picioare.

În octombrie 2015, reprezentanţii Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) au anunţat concluziile anchetei tehnice, la aproape doi ani de la tragedia aviatică din Munţii Apuseni. Raportul avea 158 de pagini şi a fost întocmit împreună cu specialişti din Marea Britanie - stat de fabricaţie a aeronavei şi SUA, unde au fost fabricate motoarele.

Documentul a fost ataşat la dosarul anchetei derulate în acest caz de Parchetul instanţei supreme. În acest dosar, procurorii au decis începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu, dar şi pentru neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.

Potrivit raportului CIAS, decizia eronată a comandantului Adrian Iovan de a decola cu masa peste limita maximă admisă şi poziţia centrului de greutate în afara limitelor calculate şi impuse de producător reprezintă una din cauzele favorizante ale accidentului aviatic din Apuseni.

Specialiştii CIAS au stabilit că "oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor" a fost cauza determinantă a prăbuşirii aeronavei BN-2A-27, în vecinătatea comunei Horea din judeţul Alba.

În raport se mai arăta că pasagerii aeronavei prăbuşite în Munţii Apuseni s-au aşezat în avion după cum au dorit şi doar unul dintre aceştia, medicul Radu Zamfir, purta centura de siguranţă.

Peste o sută de persoane, la un parastas în memoria victimelor accidentului aviatic din Apuseni

Peste 100 de persoane au participat, sâmbătă, pe Vârful Petreasa, la locul accidentului aviatic produs în urmă cu 4 ani în Munţii Apuseni, la un parastas pentru pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Oamenii au urcat pe munte pe jos, pentru că terenul şi zăpada nu permit accesul maşinilor.

Deputatul Corneliu Olar, care în urmă cu patru ani era primar al comunei Horea, pe raza căreia se află localitatea Petreasa, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că la parastasul organizat la locul producerii accidentului aviatic au participat peste 100 de persoane.

”Au fost peste 100 de persoane. Au fost moţi din comunele Horea şi Albac, din oraşul Baia de Arieş, dar şi oameni din Cugir, Cluj şi Bucureşti. Slujba a fost oficiată de un preot. Anul acesta, în timpul slujbei a trecut un avion deasupra noastră şi am zis că e în memoria pilotului”, a spus Corneliu Olar.

De asemenea, la parastas a participat şi Gheorghe Trif, unul dintre cei trei salvatori care au ajuns primii la epava avionului.

”Am venit cu emoţie, îmi amintesc ce am găsit acum patru ani aici, era la fel, multă zăpadă. I-am găsit foarte, foarte distruşi atunci. Întotdeauna când trec pe aici, eu trec mai des, în timpul verii, şi de fiecare dată îmi amintesc ce am găsit atunci aici. Pe moment nu am realizat, dar după, la o săptămână, am fost foarte emoţionat”, a spus corespondentului MEDIAFAX Gheorghe Trif.

Actualul primar din Horea, Marin Nicola, a declarat, pentru MEDIAFAX, că parastasul a fost organizat de Romaniţa Iovan, fosta soţie a pilotului, şi fiul acestora, Albert, care au venit încă de vineri în Munţii Apuseni. Ei au venit însoţiţi de un grup de circa 20 de persoane, apropiate de fostul pilot.

Persoanele care au asistat la slujba de pomenire au urcat pe munte, pe jos, circa o oră, deoarece drumul accidentat şi stratul gros de zăpadă nu permite accesul autovehiculelor.

În zona în care s-a prăbuşit avionul, moţii din Zânzeşti şi Giurgiuţ au ridicat un altar de lemn, au amplasat o cruce de mari dimensiuni şi, în fiecare an, în preajma zilei de 20 ianuarie, sunt organizate slujbe de pomenire în memoria celor două victime ale tragediei aviatice. Altarul a primit denumirea “Lumea văzută din cer”, iar în el au fost puse fotografii de la zborurile pilotului Adrian Iovan.

Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba.

În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.