Măsurile prin care Comisia Europeană vrea să ajute șoferii profesioniști și companiile de transport ^Recomandat

Cele mai importante derogări acordate României sunt:
- creșterea de la 9 la 11 ore a timpului de conducere zilnic maxim admisibil;
- creșterea până la cinci ore și jumătate a perioadei maxime de conducere după care este necesară o pauză de 45 de minute;
- reducerea perioadei minime admisibile de repaus zilnic de la 11 la 9 ore;
- amânarea perioadelor de repaus săptămânal, astfel încât fiecare astfel de perioadă să poată să înceapă cel târziu la sfârșitul a șapte perioade de 24 de ore de la sfârșitul perioadei de repaus săptămânal precedente.

Care este cadrul legal
Aceste stimulente legislative au fost posibile urmare a Deciziei Comisie Europene din 29 aprilie 2020 de autorizare a României pentru a acorde derogări de la aplicarea articolelor 6, 7 și 8 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere
Prezenta decizie se adresează României și este valabilă până la 31 mai 2020.
Directiva Comisiei Europene pe larg
COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având în vedere Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului1 , în special articolul 14 alineatul (1), întrucât:
(1) Articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 permite statelor membre, în cazuri de urgență, să acorde o derogare temporară de la aplicarea articolelor 6-9 din regulamentul respectiv pentru o perioadă de maximum 30 de zile, care se notifică de îndată Comisiei.
(2) Epidemia de COVID-19 din Europa a dus la perturbări majore ale lanțurilor de aprovizionare și de transport din statele membre și din țările terțe, în special din cauza introducerii controalelor la frontierele interne, care au dus la timpi de așteptare semnificativi pentru conducătorii auto la trecerea frontierelor. Părți importante ale economiei au fost, de asemenea, încetinite sau oprite, ceea ce a dus la perturbări în lanțurile de aprovizionare, în timp ce alte sectoare se află sub o presiune tot mai mare și se confruntă cu o creștere semnificativă a cererii de anumite produse.
(3) În Orientările sale privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale2 , adoptate la 16 martie 2020, Comisia subliniază principiul conform căruia toate frontierele interne ale UE trebuie să rămână deschise pentru transporturile de marfă și lanțurile de aprovizionare pentru produsele esențiale trebuie garantate.
(4) La 17 martie 2020, România a notificat Comisiei derogarea temporară de la articolul 6 alineatul (1), de la articolul 7 și de la articolul 8 alineatele (2) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006, acordată pentru perioada cuprinsă între 18 martie și 16 aprilie 2020, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din regulamentul respectiv, având în vedere circumstanțele excepționale cauzate de epidemia de COVID-19. Această flexibilitate privind timpul de conducere, perioadele de repaus și pauzele a fost considerată necesară pentru a asigura aprovizionarea cu mărfuri la nivel național în România.
(5). În comunicarea sa referitoare la implementarea culoarelor verzi în temeiul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale din 23 martie 20203 , Comisia a recunoscut că lanțurile de aprovizionare terestre, în special cele rutiere care reprezintă 75 % din transportul de mărfuri, au fost grav afectate de introducerea interdicțiilor de intrare la frontierele terestre interne și de restricțiile referitoare la conducătorii auto profesioniști care intră în anumite state membre. Această situație a creat timpi de așteptare excesivi în anumite zile la anumite frontiere interne ale Uniunii.
(6). Chiar dacă s-au remarcat unele îmbunătățiri ale timpilor de așteptare la frontiere în cursul săptămânilor care au urmat, controalele sunt încă în vigoare la multe frontiere interne ale Uniunii. Având în vedere caracterul imprevizibil al timpilor de așteptare, acest factor nu poate fi anticipat în mod precis de către operatorii de transport și conducătorii auto în momentul planificării operațiunilor de transport. În plus, unele state membre au introdus și obligația ca camioanele care nu sunt stabilite pe teritoriul lor să părăsească țara în termen de 24 de ore de la livrarea mărfurilor. Aceste circumstanțe au fost identificate de statele membre ca justificare pentru acordarea unei flexibilități suplimentare în ceea ce privește timpul de conducere, pauzele și perioadele de repaus, pentru a permite operatorilor de transport rutier și conducătorilor auto să se adapteze acestor constrângeri.
(7) În plus, unii conducători auto au fost infectați cu virusul COVID-19, contribuind astfel la deficitul actual de conducători auto în Uniune. În timp ce unii conducători auto care lucrează în sectoare afectate de diminuări ale activității economice extinse ar putea fi redistribuiți temporar către părți ale sectorului transportului rutier care au fost supuse unei presiuni puternice, astfel de măsuri pot constitui doar soluții temporare având în vedere necesitatea de a se pregăti pentru redemararea activității economice, care este deja în curs în unele state membre.
(8) În foaia de parcurs europeană pentru ridicarea măsurilor de izolare legate de coronavirus4 , transportul este identificat ca fiind unul dintre sectoarele esențiale pentru facilitarea activității economice și care ar trebui să constituie o prioritate pentru relansarea activității economice. Prin urmare, o redistribuire a conducătorilor auto din subsectoare în care conducătorii auto trebuie să fie mobilizați rapid în cazul unei relansări a activității economice nu poate fi adecvată. Acest lucru justifică și mai mult necesitatea ca statele membre să acorde flexibilitate în ceea ce privește timpul de conducere, pauzele și perioadele de repaus pentru a garanta continuitatea operațiunilor de transport.
În conformitate cu cea de-a doua sa notificare din 6 aprilie 2020, România consideră că circumstanțele excepționale care decurg din pandemia de COVID-19 continuă să prevaleze și, prin urmare, solicită, în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006, autorizarea de a acorda derogări de la articolul 6 alineatul (1), de la articolul 7 și de la articolul 8 alineatele (2) și (6) din respectivul regulament. Acest lucru ar justifica derogările aplicabile până la 31 mai 2020.
(10) Având în vedere impactul perturbator continuu al COVID-19 asupra transportului și mobilității europene, Comisia este de acord cu faptul că în România există în continuare circumstanțe excepționale care decurg din pandemia de COVID-19 continuă să prevaleze și, prin urmare, solicită, în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006, autorizarea de a acorda derogări de la articolul 6 alineatul (1), de la articolul 7 și de la articolul 8 alineatele (2) și (6) din respectivul regulament. Acest lucru ar justifica derogările aplicabile până la 31 mai 2020.
(10) Având în vedere impactul perturbator continuu al COVID-19 asupra transportului și mobilității europene, Comisia este de acord cu faptul că în România există în continuare circumstanțe excepționale.
(11) Potrivit notificării, derogările solicitate se vor limita la transportul de mărfuri pe teritoriul României pentru a asigura aprovizionarea cu mărfuri la nivel național. Comisia a indicat în Orientările sale privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale, că statele membre trebuie să asigure o aprovizionare constantă pentru a răspunde nevoilor sociale, pentru a împiedica cumpărăturile generate de panică și a elimina riscul de supraaglomerare periculoasă a magazinelor, lucru pentru care va fi nevoie de un angajament proactiv din partea întregului lanț de aprovizionare.
(12) Având în vedere gama largă de mărfuri care urmează să fie transportate în regim de urgență, caracterul imprevizibil al nevoilor și complexitatea lanțului de aprovizionare în care anumite produse considerate neesențiale ar putea fi de fapt necesare pentru fabricarea de mărfuri esențiale, România a fost în imposibilitatea de a limita derogările temporare la anumite tipuri de mărfuri. Prin urmare, România solicită ca aceste derogări temporare să se aplice tuturor transporturilor de mărfuri, pentru a reflecta complexitatea situației de pe teren.
(13) Având în vedere impactul continuu al pandemiei de COVID-19 asupra transportului rutier, România a considerat că este necesară o anumită flexibilitate în ceea ce privește limitele timpului maxim de conducere pentru a permite conducătorilor auto să își adapteze organizarea activităților, în special din cauza timpilor de așteptare imprevizibili de la frontiere. Creșterea limitelor timpului maxim de conducere trebuie să permită conducătorilor auto să conducă ocazional mai multe ore în anumite zile, atunci când au suferit întârzieri în timpul călătoriei, dar întotdeauna în limita de maximum 11 ore pe zi. Acest lucru trebuie să le permită să conducă mai mult pentru a-și finaliza operațiunile de transport, inclusiv pentru încărcarea sau descărcarea mărfurilor, sau să conducă înapoi în statul lor membru de stabilire în termenul prevăzut, atunci când li se solicită acest lucru.
(14) Prin urmare, România solicită ca limita zilnică a timpului de conducere să fie mărită la 11 ore. Timpul de conducere maxim săptămânal și bilunar de 56 și, respectiv, de 90 de ore prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 561/2006 trebuie să garanteze faptul că conducătorii auto nu pot conduce timp de 11 ore în fiecare zi.
15) România consideră, de asemenea, că limita maximă a timpului de conducere de 90 de ore pe o perioadă de două săptămâni va garanta faptul că un conducător auto care conduce până la 56 de ore în prima săptămână va fi obligat să conducă mai puțin în a doua săptămână - până la 34 de ore - evitând astfel oboseala acumulată.
(16) În plus, România solicită ca șoferilor să li se permită să ia o pauză de 45 de minute după o perioadă maximă de conducere de cinci ore și jumătate. România consideră că acest lucru va permite conducătorilor auto să conducă timp de o oră fără pauză atunci când sunt aproape de frontieră și când statul membru în cauză le impune să părăsească teritoriul într-o perioadă de timp foarte scurtă.
(17) Industria a raportat unele amânări și întârzieri la nivelul centrelor de distribuție și al porturilor de pe teritoriul Europei. Aceste întârzieri ar putea avea ca rezultat perioade de disponibilitate foarte lungi pentru conducătorii auto și depășirea perioadelor zilnice de serviciu, încălcând astfel normele privind perioadele de repaus zilnic.
(18) Prin urmare, România consideră că autorizarea conducătorilor auto afectați de aceste întârzieri să își ia perioade de repaus zilnic reduse este necesară pentru a le permite să facă față acestor situații neprevăzute și pentru a atenua riscul de a fi expuși ulterior la sancțiuni.
(19) Potrivit României, limitele timpului de conducere zilnic și timpul maxim de lucru săptămânal trebuie să contribuie, dacă sunt aplicate împreună, la evitarea orelor consecutive lungi de conducere pe zi. Acest lucru ar trebui să permită conducătorilor auto să aibă perioade de repaus zilnic de 11 ore, lăsându-le totodată flexibilitatea de a reduce o parte din acestea la nouă ore, atunci când este necesar.
(20) Activitățile de transport supuse unei presiuni puternice trebuie să beneficieze de flexibilitate în organizarea perioadelor de conducere și de repaus pentru a răspunde cererii mari cu care se confruntă. Această flexibilitate include necesitatea ca, ocazional, conducătorii auto să lucreze la sfârșit de săptămână și în special în zilele de duminică.
(21) Cerințele actuale privind perioadele de repaus săptămânal nu oferă suficientă flexibilitate pentru o adaptare rapidă a programului săptămânal atunci când este necesar. Derogările temporare solicitate de România vizează remedierea acestei probleme.
(22) România consideră că posibilitatea de a amâna perioada de repaus săptămânal cu încă o perioadă de 24 de ore ar trebui să le permită conducătorilor auto să lucreze șapte zile la rând și să fie disponibili în zilele de duminică atunci când este necesar. Faptul că conducătorii auto, care recurg la această derogare temporară, trebuie să respecte totuși normele generale privind repausul săptămânal și, prin urmare, să beneficieze de cel puțin o perioadă de repaus săptămânal normală și o perioadă de repaus săptămânal redusă la oricare două săptămâni consecutive ar trebui să prevină acumularea oboselii conducătorilor auto.
(23) Prin urmare, România solicită ca conducătorii auto să își amâne perioadele de repaus săptămânal, astfel încât fiecare astfel de perioadă să poată să înceapă cel târziu la sfârșitul a șapte perioade de 24 de ore de la sfârșitul perioadei de repaus săptămânal precedente.
(24) În notificarea sa către Comisie, România a clarificat faptul că nu trebuie compromise condițiile de muncă ale conducătorilor auto și siguranța rutieră. Conducătorilor auto nu trebuie să li se pretindă să conducă atunci când sunt obosiți. Angajatorii rămân responsabili pentru sănătatea și siguranța angajaților lor.
(25) Conducătorii auto trebuie să noteze, pe spatele diagramelor tahograf sau al foilor de înregistrare, motivele depășirii limitelor permise în mod normal de Regulamentul (CE) nr. 561/2006.
(26) Prin urmare, derogările solicitate nu aduc atingere obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 561/2006.
(27) Cererea României de a fi autorizată să acorde o derogare de la articolul 6 alineatul (1), de la articolul 7 și de la articolul 8 alineatele (2) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 trebuie, prin urmare, să fie aprobată.

Care sunt articolele din Regulamentul CE de la care s-au făcut derogări
România a fost autorizată să acorde următoarele derogări de la aplicarea articolului 6 alineatul (1), a articolului 7 și a articolului 8 alineatele (2) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește conducătorii auto implicați în transportul de mărfuri:

Articolului 6 alineatul (1): Durata de condus zilnică nu depăşeşte nouă ore. Cu toate acestea, durata de condus zilnică poate fi prelungită la maximum zece ore, dar nu mai mult de două ori pe parcursul săptămânii.
Articolul 7: După o perioadă de patru ore şi jumătate de condus, conducătorul trebuie să facă o pauză neîntreruptă de cel puţin patruzeci şi cinci de minute, exceptând cazul în care îşi începe o perioadă de repaus. Această pauză poate fi înlocuită cu o pauză de cel puţin cincisprezece minute urmată de o pauză de cel puţin treizeci de minute, pauze intercalate pe parcursul perioadei de conducere astfel încât să respecte dispoziţiile primului paragraf.
Articolul 8 alineatul (2): Pe parcursul fiecărei perioade de douăzeci şi patru de ore de după perioada de repaus zilnic sau săptămânal, conducătorul trebuie să efectueze o nouă perioadă de repaus zilnic.
Articolul 8 alineatul (6): Pe parcursul a două săptămâni consecutive, un conducător trebuie să efectueze cel puţin: – două perioade de repaus săptămânal normale sau – o perioadă de repaus săptămânal normală şi o perioadă de repaus săptămânal redusă de cel puţin douăzeci şi patru de ore. Cu toate acestea, reducerea se compensează cu o perioadă de repaus echivalentă luată în bloc, înainte de sfârşitul celei de-a treia săptămâni care urmează săptămânii în discuţie. O perioadă de repaus săptămânal începe până la sfârşitul a şase perioade de douăzeci şi patru de ore de la perioada de repaus săptămânal precedentă.