Cum va arăta TRANSPORTUL INTELIGENT

Soluţiile tehnice existente deja pe piaţă, inclusiv la preţuri accesibile pentru buzunarul unui român, au fost reunite, în weekend, la Cluj-Napoca, în cadrul unui eveniment dedicat modalităţilor de transport inteligent şi non-poluant.

Mulţi dintre participanţi s-au strâns în faţa unui maşini negre şi au scos telefoanele mobile pentru „selfie”-uri. Unii au urcat la volanul maşinii care costă 175.000 de euro şi şi-au pus mâinile în cap când au văzut tehnologia aflată la bordul autoturismului desprins parcă din filmele SF.

Inclusiv primarul Clujului, Emil Boc, reacţionează sceptic în conversaţia cu frumoasele reprezentante ale firmei: „Chiar aţi vândut maşini ca asta în România?! Sunt şi în Cluj?!”.

Între timp, la câţiva metri distanţă, copiii şi adulţii deopotrivă au rămas cu zâmbetul pe buze minute bune după ce au încercat trotinetele electrice.

Iar poliţiştii locali supraveghează zona fie de pe segway-uri ori din maşina electrică inscripţionată cu însemnele Primăriei.

Clujul a găzduit, sâmbătă, prima ediţie a SMART Mobility, un eveniment de o zi care, potrivit organizatorilor, a pornit de la ideea de non-poluare şi eliminare a aglomeraţiei din oraş. În cadrul evenimentului au fost prezente mai multe companii care comercializează de la trotinete la biciclete şi maşini electrice, inclusiv bolizi de ultimă generaţie care costă peste 150.000 de euro.

„SMART înseamnă gândirea spre comunitate, o comunitate inteligentă înseamnă că ne gândim unii la alţii, să ne fie mai bine. Cum folosim tehnologia în acest scop? Noi am vrut să arătăm lumii că există tehnologie, că putem să o folosim facil - fie că ne dorim o trotinetă, o bicicletă sau o maşină, în funcţie de buget. Oamenii sunt bucuroşi când le folosesc, toţi spun <wow!> şi au o fericire pe faţă, indiferent că se uită la ultimul model de maşină electrică la 170.000 de euro sau la o trotinetă, e o fericire", a declarat, pentru MEDIAFAX, Ciprian Comşulea, organizator al evenimentului.

Clujul prioritizează transportul electric şi cel pietonal

„Proiectul fanion la care lucrăm este reamenajarea malurilor Someşului, un proiect de peste 35 de milioane de euro, care presupune crearea unui culoar de mobilitate durabilă verde - vom conecta principalele spaţii publice care se află de-a lungul râului cu piste de biciclete, alei pietonale. Vor fi peste 12 km de piste de biciclete dedicate şi alei pietonale", a explicat Ovidiu Cimpean, director din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

Municipalitatea clujeană susţine că va continua investiţia şi în energie curată - deja în oraş circulă peste 20 de autobuze electrice, pe lângă tramvaie şi troleibuze, iar Poliţia Locală este dotată cu biciclete electrice, maşini electrice şi segway-uri.

În plus, Primăria va sprijini iniţiativele care merg pe această direcţie, iar zonele care intră în reabilitare în următoarea perioadă vor beneficia de staţii de încărcare pentru biciclete, trotinete şi maşini electrice, dar şi standuri pentru taxiuri electrice.

Deocamdată, în Cluj-Napoca circulă cel puţin un astfel de taxi, însă autorităţile speră ca prin oferirea unor astfel de facilităţi, numărul lor să crească.

„Chiar ne-am întâlnit la SMART Mobility cu posesorul unui taxi electric, mai suntem în contact cu Guvernul pentru a promova anumite prevederi legislative legate de facilităţi acordate taxiurilor electrice, cum ar fi licenţe suplimentare şi, sigur, la nivel local, posibilitatea de acces pe benzile dedicate transportului în comun", a explicat reprezentantul Primăriei.

Tehnologia şi soluţiile moderne depăşesc legislaţia

Aplicaţiile de ride-sharing, soluţiile tehnologice rapide şi metodele de transport neconvenţionale se împiedică de legislaţia care nu a ţinut pasul cu inventivitatea celor din domeniu. Iar pentru implementarea lor corectă este nevoie de o serie de adaptări.

„Sunt importante reglementările Codului Rutier, care nu sunt detaliate pe tipul acesta de trotinete. Şi la nivel internaţional, european, există aceste probleme. La Paris au dat drumul la sharing de trotinete şi nu există o anumită conduită corectă. Trebuie reglementări, trebuie început de la lege - cască, viteză, drum. Pentru că şi pistele trebuie să primească un nou nivel de calitate şi complexitate. Am discutat şi despre asta", a mai spus Ciprian Comşulea.

Iar rapiditatea cu care soluţiile moderne care rezolvă problemele de trafic sunt adoptate e imposibil de negat.

„I-am luat fiului meu acum doi ani o trotinetă electrică şi îmi spunea atunci: <uite, salutăm="" ne="" şi="" doi-trei="" suntem="" oraş="" în="" noi="" tati,="">. Acum îmi povesteşte că sunt zeci şi sute şi se întâlnesc pe stradă. Există o creştere în utilizarea acestui element, care e destul de accesibil şi te duce din punctul A în punctul B foarte repede", a completat Comşulea.

„Made in Romania” nu e la fel de atractiv ca bolizii germani electrici

În România se produce, începând cu anul 2018, o maşină 100% electrică. Producătorii ei o asamblează la Baia Mare, însă spun că au clienţi în toată ţara. Numărul lor este însă mic – undeva în jur de 20 de persoane -chiar dacă preţul este unul destul de redus: 10.000 euro, care poate fi redus şi mai mult prin Programul Rabla.

În schimb, marii producători de automobile, care mai nou fac trecerea, măcar parţial, către tehnologia electrică, sunt preferaţi – şi la prezentări şi la vânzări – de românii care îşi permit o astfel de investiţie.