Comerțul cu mărfuri, cea mai abruptă prăbușire din 2009

Luna aprilie ar putea înregistra o scădere de 13% în acest an faţă de anul 2019.

"Comerţul mondial, per ansamblu, s-a contractat cu -2,5% trimestrul acesta, faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, în luna martie înregistrându-se o a treia cifră negativă (-1,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi o scădere de -4,3% anual). În martie, exporturile Chinei şi-au revenit, crescând cu +12,4% faţă de aceeaşi lună a anului 2019 (+ 2,3% anual) pe măsură ce economia a fost repornită, în timp ce zona euro a suferit cea mai mare lovitură, o scădere de -7,7% faţă de aceeaşi lună a anului trecut (-10% anual), întrucât au fost afectate marile economii. Ne aşteptăm ca în al doilea trimestru să se ajungă la nivelul cel mai de jos, jumătate din PIB-ul global fiind sub influenţa măsurilor de urgenţă în aprilie, iar exporturile chineze fiind direct influenţate de căderea cererii', se arată în analiză.

În ceea ce priveşte România, analiştii Euler Hermes consideră că scăderea chiar şi de 2% a exporturilor din primul trimestru pentru segmentul maşini şi echipamente pentru transport este îngrijorătoare, atât din perspectiva cererii în scădere pronunţată, cât şi al ponderii uriaşe de 48% în total exporturi.

"România (...) nu este în topul celor mai mari exportatori. Adepţii unor convingeri populiste ar putea chiar sugera că performanţa în cazul unei ţări care a 'sfidat' scăderea din primul trimestru a economiei Uniunii Europene înregistrând aproape în oglindă o creştere de 2,7% s-ar putea replica şi în al doilea trimestru. Reversul aşteptat pentru aprilie (ca şi lună plină în materie de impact al stării de urgenţă) şi parţial pentru luna mai pare însă să fi fost deja anunţat din primul trimestru. Importurile s-au dovedit mult mai inelastice la măsurile restrictive aplicate economiei începând cu luna martie, scăzând cu doar 1,8%, în timp ce exporturile s-au prăbuşit cu 11,3%. De altfel, la nivelul întregului trimestru 1, exporturile au pierdut 2,6%, în timp ce importurile au urcat uşor cu 1,3%, adâncind deficitul comercial deja existent. Desigur, scăderea abruptă din luna aprilie care ar fi după toate aşteptările de ordinul a două cifre ar trebui să se manifeste prin scăderi similare, atât la nivelul exporturilor, cât şi al importurilor. Fiind totuşi o ţară cu o diversificare mai redusă a economiei în sectorul de servicii, impactul asupra României, deşi major, nu ar trebui să se situeze chiar în chenarul de ţări cel mai grav afectate. Reluarea producţiei de maşini la începutul lunii mai chiar dacă este un semnal pozitiv menţine gradul de incertitudine asupra evoluţiei exporturilor în 2020. Scăderea chiar şi de 2% a exporturilor din primul trimestru pentru segmentul maşini şi echipamente pentru transport este îngrijorătoare, atât din perspectiva cererii în scădere pronunţată, cât şi al ponderii uriaşe de 48% în total exporturi", afirmă aceştia.

Potrivit analizei, preţurile mărfurilor la nivel mondial, exprimate în dolari americani, s-au contractat şi mai mult în luna martie, înregistrând o scădere de 3,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, cifra trimestrului I înregistrând o scădere de 6,2%.

"Acesta este rezultatul şocului preţului petrolului şi al scăderii globale a preţurilor materiilor prime pe măsura ce China şi apoi Europa au încetinit cererea de mărfuri, timp în care dolarul s-a apreciat în mod semnificativ. Pentru exportatori, efectul asupra preţurilor ar trebui să agraveze şocul asupra cererii, afectând veniturile din export. Totuşi, această imagine ignoră comerţul cu servicii, care a cunoscut probabil o scădere şi mai puternică, de două cifre, în primul trimestru, din cauza prăbuşirii serviciilor în turism şi transport din întreaga lume. Comerţul cu servicii ar trebui să îşi revină într-o perioadă mai lungă de timp, deoarece restricţiile de transport şi de călătorie rămân în vigoare chiar şi atunci când se elimina restricţiile interne. Din acest motiv, nu ne aşteptăm ca, până la sfârşitul acestui an, comerţul mondial cu bunuri şi servicii să depăşească 90 % din nivelul anterior crizei", se spune în analiza citată.

În acest context, analiştii se aşteaptă ca în 2020 sectorul energetic să fie cel mai grav afectat (o scădere de 433 miliarde de dolari pentru exporturi), urmat de metale (-420 miliarde de dolari) şi de servicii de transport legate de producătorii de automobile (-270 miliarde de dolari), estimează analiştii. În timp ce utilajele şi echipamentele, industria textilă şi furnizorii pentru industria automobile vor pierde mai puţin în valoare absolută, valoarea exporturilor lor va scădea cu peste 15%. Singurele sectoare neafectate ar trebui să fie sectoarele software şi cele de servicii IT (+51 miliarde de dolari obţinuţi din export) şi produsele farmaceutice (+27 miliarde de dolari).

La nivel de ţări, anul acesta "aproape nimeni nu va înregistra câştiguri la export în comparaţie cu 2019", apreciază analiştii Euler Hermes. Cel mai grav afectate ţări în ceea ce priveşte valoarea totală a pierderilor la export sunt practic cei mai mari exportatori: China (-275 miliarde de dolari), Statele Unite (-246 miliarde de dolari) şi Germania (-239 miliarde de dolari).

Ţările care ar putea înregistra pierderi mari la exporturi în valoare absolută şi ca parte din totalul exporturilor lor sunt: Rusia, Regatul Unit, Mexic, Spania, Emiratele Arabe, Belgia şi Arabia Saudită, se mai arată în comunicat.