CNAIR plătește 32 milioane pentru a lega o autostradă de o mănăstire

Decizia de a investi peste 32 de milioane de lei în acest nod rutier vine după aproape un an de la deschiderea pentru circulaţia auto a loturilor 3 şi 4 din A10, între Aiud şi Turda. Potrivit documentaţiei prezentată pentru avizare la Agenţia pentru Potecţia Mediului Alba, amenajarea nodului rutier va consta în realizarea a patru benzi de intrare şi ieşire de pe autostradă şi două sensuri giratorii amplasate de o parte şi de alta a autostrăzii. Unul dintre cele două sensuri giratorii se va amplasa la intersecţia drumului comunal DC 85 cu DN1, iar cel de-al doilea pe DC85, înspre localitatea Dumbrava, la intersecţia drumului comunal cu drumul care duce la mănăstirea Dumbrava, situată în imediata apropiere a nodului rutier propus. Nod rutier pentru 650 de locuitori şi o mănăstire Reprezentanţii CNAIR motivează necesitatea proiectului prin faptul că locuitorii din localităţile Dumbrava şi Măhăceni nu au acces direct la autostradă decât ocolind prin intermediul DN1, până la nodul rutier Unirea de pe autostradă. În cele două sate locuiesc circa 650 de locuitori, iar distanţa până la cel mai apropiat nod rutier este de circa 10 kilometri. De asemenea, se suţine că, prin construcţia nodului rutier, pelerinii pot ajunge mai uşor şi în siguranţă la mănăstirea de lângă autostradă.

”Prin amenajarea investiţiei se urmăreşte facilitarea accesului la autostrada A10 a locuitorilor din Dumbrava şi Măhăceni, precum şi accesul facil la Mănăstirea Dumbrava, obiectiv vicitat anual de zeci de mii de pelerini, în special în ziua hramului acestei mănăstiri. Din punct de vedere socio-economic, cultural-religios cât şi al siguranţei traficului este oportună realizarea unei descărcări/acces pe autostrada Sebeş – Turda în dreptul Mănăstirii Dumbrava, care conduce la următoarele efecte benefice principale materializate prin: siguranţă şi control a participanţilor la trafic şi al credincioşilor, pelerinilor şi turiştilor, dezvoltarea socială şi economică a sistemului de transport în zonă, reducerea duratei de transport, armonizarea traficului de tranzit cu traficul local, reducerea costurilor de întreţinere şi reparaţii a vehiculelor, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu”, se mai susţine în documentul menţionat. Tot cu referire la Mănăstirea Dumbrava se mai precizează că, pe lângă obiectivul său religios, susţine şi administrează un Centru de servicii sociale care are în componenţă case de tip familial, centru maternal, centru pentru copii defavorizaţi, şcoala specială pentru clasele I-VIII şi case pentru persoane vârstnice cu dizabilităţi, pentru care este necesar un acces facil în special al serviciilor de transport pentru aprovizionare şi cel de intervenţii medicale. Valoarea investiţiei cu TVA este de 32.430.309 lei (6,8 milioane de euro). Se estimează o perioadă de implemntare a obiectivului de 20 luni, din care 4 luni proiectarea şi 16 luni execuţia. CNAIR a solicitat APM Alba emiterea acordului de mediu pentru proiect. Părintele Crişan, stareţul mănăstirii: ”M-au scos pe uşă, eu am intrat pe geam” Stareţul mănăstirii, arhimantritul Vasile Crişan îşi asumă paternitatea nodului rutier şi spune că beneficiile pentru mănăstirea pe care o păstoreşte sunt foarte multe. Acesta vorbeşte cu mândrie despre această realizare şi susţine că ”un vis va deveni realitate”. ”Ne va ajuta din foarte multe motive. După construcţia autostrăzii s-a observat o scădere foarte mare a vizitatorilor care vin la mănăstirea noastră. Este foarte benefic şi pentru centrul social care îl avem aici, pentru că scade foarte mult costurile cu aprovizionarea. Pe scurt este o treabă extraordinară”, afirmă părintele Vasile, cunoscut şi ca ”duhovnicul echipei naţionale de fotbal”. Acesta spune că ”a luptat” foarte mult pentru ca ideea sa să devină realitate. ”Ne-a ajutat foarte mult şi Primăria comunei Unirea. Toate documentele sunt gata. Mai avem nevoie de exproprierea unor terenuri, printr-o hotărâre a Consiliului Local. Au început să crească şi preţurile la terenuri aici la Dumbrava după ce s-a hotărât construirea nodului rudier”, a completat stareţul mănăstirii. Întrebat cum a reuşit să convingă Guvernul să investească o sumă atât de mare, părintele Vasile răspunde simplu: ”am bătut la toate uşile”.

”M-au scos pe uşă, dar eu am intrat pe geam. Ceea ce nu a reuşit Consiliul Judeţean la Cugir, am reuşit eu la Dumbrava”, afirmă părintele Vasile. Comparaţia cu oraşul Cugir este reală, având în vedere că din 2012, autorităţile locale şi cele judeţene au solicitat CNAIR construirea unui nod rutier în zona Şibot pe Autostrada A1 Deva - Sibiu, dar nu s-a întâmplat nimic concret în acest sens. În 2016, a existat o intenţie la nivelul fostului CNADNR pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care a rămas fără finalitate. Acum reprezentanţii autorităţilor locale sunt surprinşi de faptul că s-a aprobat nodul rutier de la Dumbrava, dar nu există încă o decizie cu privire la investiţia similară din zona Sebeş, care ar deservi peste 30.000 de locuitori şi sute de agenţi economici. 150.000 de vizitatori pe an Părintele Vasile Crişan susţine că, înainte de construirea autostrăzii, mănăstirea Dumbrava era vizitată de circa 150.000 de oameni pe an. După inaugurarea loturilor 3 şi 4 ale A10, numărul vizitatorilor a scăzut cu 40%. ”Având acest nod rutier, numărul pelerinilor va creşte din nou. Va fi mai bine şi pentru Ocna Mureş, pentru că de aici sunt doar 2 kilometri până la Dumbrava. De fapt, nodul rutier de la Decea aici ar fi trebuit să fie de la început. Este un lucru extraordinar”, afirmă părintele Vasile Crişan. Acesta spune că, în total, în cadrul mănăstirii trăiesc 260 de suflete, dintre care circa 200 de copii şi bătrâni singuri protejaţi în centrul social de aici. Mănăstirea Dumbrava şi satul cu acelaşi nume. Foto: basilica.ro Mănăstirea Dumbrava, cu hramul ”Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir”, a fost ridicată pe un teren donat de sătenii din Dumbrava. După anul 2000, mănăstirea a cunoscut o dezvoltare fără precedent datorată, în principal, părintelui Crişan. Acesta a reuşit să transforme misiunea creştină într-una umanitară. În 2018, aici a fost sfinţită o biserică monumentală, de mărimea unei catedrale. Părintele Crişan a devenit foarte cunoscut ca fost duhovnic al echipei naţionale de fotbal a României, cunoscută şi ca Generaţia de Aur. Dorinel Munteanu, Gheorghe Hagi, Anghel Iordănescu, Iulian Filipescu, Bogdan Stelea, Ilie Dumitrescu, Constantin Gâlcă sau chiar Mircea Lucescu au trecut pe aici şi au făctu donaţii financiare importante pentru dezvoltarea lăcaşului de cult.