CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN MANDATUL DE MINISTRU AL TRANSPORTURILOR AL LUI LUDOVIC ORBAN

La finalul mandatului, Ludovic Orban și-a prezentat bilanțul

Ministrul Transporturilor Ludovic Orban a încheiat contracte de infrastructură în valoare de circa 3,3 miliarde de lei (868 de milioane de euro). Ministrul se mândreşte cu cei 72 de kilometri de autostradă daţi în folosinţă în mandatul său, însă e vorba de proiecte începute de precededesorii săi.  

La scurt timp după numirea sa în funcţie, la 1 mai 2007, a inaugurat cu mare fast tronsonul Drajna – Feteşti, de 36,8 kilometri, realizat sub mandatul altor miniştri.

Orban s-a lăudat cu progresul la Autostrada Transilvania
Ex-oficialul de la Transporturi s-a declarat mulţumit de lucrările la Autostrada Transilvania realizate sub mandatul său de compania americană Bechtel.

“La Autostrada Transilvania s-au efectuat lucrări în valoare de peste 500 de milioane de euro în mandatul meu. Pe tronsonul de la Cluj au fost realizate lucrările cam 50% din total. Există un progres evident la această autostradă”, a spus Orban. Acesta nu a amintit de calitatea proastă a lucrărilor realizate de Bechtel la Autostrada Transilvania. 

Orban s-a lăudat și cu semnarea contractelor de întreţinere multianuală, modificarea legislaţiei cu privire la exproprierea terenurilor aflate în calea dezvoltării reţelei de autostrăzi, demararea lucrărilor de realizare a 75 de centuri pentru marile oraşe din ţară şi realizarea mai multor studii de fezabilitate pentru drumuri expres.

UE nu vrea să ne dea bani

Ludovic Orban a fost ministru al transporturilor în perioada aprilie 2007 - decembrie 2008 (guvernul Tăriceanu). În această erioadă, a reuşit să obţină aprobare pentru proiecte în valoare de 30 mil. euro, adică 0,06% în raport cu alocarea UE în perioada 2007-2013), dar în mandatul său nu s-a făcut nicio plată pentru proiecte din bani europeni.

Premierul a avut o declarație originală în privința fondurilor europene.

El a spus, în 2011, că niciunul dintre marile proiecte de infrastructură nu este aprobat de UE, nu pentru că proiectele ar fi proaste, ci pentru că Bruxellesul cam strâmbă din nas când e să dea mulţi bani: "Ca să poţi absorbi bani trebuie ca onor Comisia Europeană să aprobe cererile. Niciun mare proiect nu este aprobat până acum, ei nu sunt prea bucuroşi că-ţi dau bani".

Un aeroport cât un eșec

Orban a susținut proiectul pentru aeroportul din sudul Bucureștiului.

„Aeroportul din sudul Capitalei ar putea fi construit în zona localității Adunații Copăceni, la aproximativ doi kilometri de centura acestei localități”, a declarat ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, în iunie 2008.
"Cel mai probabil, aeroportul va fi construit spre Adunații Copăceni, la aproximativ doi kilometri de centură, cum se vine dinspre București, pe partea dreaptă", a precizat ministrul Transporturilor de la acea vreme. Ludovic Orban a mai susținut că întreaga construcție a aeroportului de la sud de București se va finaliza în maximum doi ani.
Aeroportul de la Adunații Copăceni nu s-a mai făcut.

Ministrul Orban a mai promis modernizarea integrală a Coridorului IV feroviar, București – Constanța, legătura feroviară spre Calafat – Vidin și modernizarea Gării de Nord din București. Gara de Nord stă nereabilitată, București – Constanța a fost reabilitată dar nu în mandatul său, iar din Coridorul IV sunt modernizați complet doar 41 de kilometri, între Curtici și Arad.

Orban vrea mai multe controale pe șantier

Premierul Ludovic Orban i-a cerut ministrului Transporturilor, Lucian Bode, să meargă pe şantierele pe care se lucrează, pe tronsoane de autostradă şi să încerce să obţină informaţii cu privire la motivele blocajelor din cât mai multe surse, avertizând constructorii să respecte termenele.
"Faceţi nişte vizite inopinate, inclusiv pe şantierele pe care se lucrează, pe tronsoane de autostradă şi, mai mult decât atât, încercaţi să obţineţi informaţii privind adevăratele motive ale blocajelor din cât mai multe surse. Eu pot să vă dau exemplu, să vă duceţi aşa, într-o primă fază, pe trei tronsoane. Cheţani - Câmpia Turzii - e interesant de aflat cum de nu s-a obţinut acordul de mediu, cum de nu s-a făcut descărcarea arheologică la aproape doi ani de la semnarea contractelor. Vă recomand să vă duceţi pe cele două tronsoane în curs de lucru: pe Sebeş - Turda, tronsonul 1 şi tronsonul 2. Iar vă spun de acum: antreprenorii generali tratează lucrările într-un mod inacceptabil, este vorba de firmele Pizzarotti şi Aktor, pun pe umerii subcontractorilor efectuarea marii majorităţi a lucrărilor. Nivelul lor de mobilizare este la pământ, cel puţin pe tronsonul unde este Aktor. Cred că acolo nu au un şef de şantier care să aibă experienţă, probabil conduce din birou, nu conduce de pe teren", a spus Orban la începutul şedinţei de guvern.

Ce sugerează premierul
El a adăugat că o asemenea "vraişte şi dezorganizare" în materie de antreprenor general nu mai există în cazul vreunui contract.
"Faceţi astfel de deplasări, pentru ca ăştia să nu-şi imagineze că, dacă au semnat nişte contracte, care şi aşa sunt întârziate, aveau termen de finalizare 2017, pot să îşi permită să trateze cu bătaie de joc statul român şi Guvernul, în condiţiile în care toate plăţile pe care le-au solicitat în baza situaţiilor de lucrări avizate sunt la zi. Vă mai sugerez încă o chestiune, condiţionaţi-le plata de plata făcută de antreprenorul general către furnizor şi către subcontractor, pentru că se întâmplă uneori situaţia în care se face plata către antreprenorul general, iar antreprenorul general nu plăteşte subcontractorilor, creând de fapt situaţii extrem de dificile subcontractorilor, care, de fapt, duc greul lucrării. 'Dolce far niente' care exista până acum şi tratarea subiectivă a contractelor trebuie să înceteze, va trebui inclusiv să luaţi măsuri de schimbarea managementului", a afirmat premierul.
Orban i-a cerut ministrului Transporturilor să afle adevărul cu privire la fiecare contract.
"Inclusiv echipa de control a Ministerului trebuie să se ducă pe anumite proiecte care bat pasul pe loc şi în care progresele sunt în pas de melc. Oamenii trebuie să înţeleagă foarte clar, antreprenorii mai ales, ăştia care se consideră mari beneficiari de contracte şi consideră că nu li se poate întâmpla nimic, că dacă nu îşi îndeplinesc obligaţiile contractuale, pleacă acasă şi nu mai pupă nicio lucrare în România", a conchis acesta.