Ce prevede pentru camioane Strategia de Transport Inteligent a României ^Recomandat

Ce zice Documentul

HOTĂRÂRE pentru aprobarea Strategiei naționale privind sistemele de transport inteligente pentru perioada 2022-2030

Având în vedere prevederile art. 15 lit. a)-c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare,
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 25 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 6 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre:
Art. 1. – Se aprobă Strategia națională privind sistemele de transport inteligente pentru perioada 2022-2030, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. – Finanţarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în Strategia naţională privind sistemele de transport inteligente pentru perioada 2022-2030 se realizează în limita bugetelor anuale aprobate ale autorităților/instituțiilor publice implicate, potrivit reglementărilor în vigoare.

Ce prevederi sunt pentru camioane

Sistemele de Transport Inteligente (denumite în continuare STI) sunt aplicații telematice avansate, care au ca scop furnizarea de servicii inovatoare privind diferitele tipuri de transport și management al traficului, cât și de a permite diverșilor utilizatori să fie mai bine informați și să folosească rețelele de transport într-un mod mai sigur, mai coordonat și mai "inteligent". STI integrează telecomunicații, electronică și tehnologiile informației cu ingineria transporturilor, în vederea planificării, proiectării, operării, întreținerii și gestionării sistemelor de transport.
Comisia Europeană a făcut un pas important în direcția implementării și utilizării STI în transportul rutier (cât și pentru interfețele cu alte moduri de transport) în 16 decembrie 2008, prin adoptarea Planului de acțiune pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în Europa [COM(2008) 886 final 2 din 20.3.2009], care a propus o serie de măsuri specifice, inclusiv adoptarea propunerii de Directivă de instituire a cadrului pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport [COM(2008) 887 final ], în cadrul căruia au fost identificate mai multe provocări majore în domeniul transportului rutier. Față de acestea, regăsiți mai jos câteva date actuale privind transportul rutier:
a) Congestionarea traficului rutier - costurile de congestionare ar crește cu aproximativ 14% până în 2030 și 23% până în 2040, față de 2015;
b) Emisiile generate de transportul rutier - ar fi mai mari, cu aproximativ 24% până în 2030 față de 2015 (scădere de 78% până în 2040) pentru CO2, iar emisiile de NOx vor scădea cu 56% între 2015 și 2030 (77% până în 2040);
c) Accidentele rutiere mortale – procentul acestora va fi cu 22% mai mic în 2030 față de 2015 și cu 28% mai mic până în 2040, însă numărul rănilor grave și ușoare - ar scădea cu o viteză mai mică (18% pentru 2015-2030 și 22% pentru 2015-2040).
Ulterior, la nivelul Uniunii Europene, în data de 7 iulie 2010, a fost adoptată Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport, în scopul de a accelera dezvoltarea unor tehnologii de transport inovatoare de transport menite să creeze Sisteme de transport inteligente în întreaga Europă. Această Directivă constituie un instrument important pentru coordonarea implementării STI în Europa și urmărește să stabilească interoperabilitatea și integrarea serviciilor STI, permițând totodată statelor membre libertatea de a decide în ce tipuri de sisteme să investească, conform nevoilor specifice.
În conformitate cu această Directivă, Comisia Europeană a adoptat o serie de specificații (dispoziții funcționale, tehnice, organizatorice sau de servicii) pentru a asigura compatibilitatea, interoperabilitatea și continuitatea soluțiilor STI în UE. Până în prezent, s-au aprobat, prin regulamente delegate, o serie de specificații care privesc colectarea și furnizarea informațiilor despre trafic și siguranța rutieră, sistemul de urgență eCall, parcările sigure și securizate pentru camioane și călătoriile multimodale.
În România, pentru transpunerea Directivei STI a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 7/2012 privind implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru realizarea interfețelor cu alte moduri de transport. Conform prevederilor directivei, se raportează periodic către Comisia Europeană starea de dezvoltare a STI la nivel național.
În continuare, la 14 decembrie 2021, Comisia Europeană a publicat pachetul “Mobilitatea eficientă și verde”, al doilea pachet de propuneri pentru sprijinirea tranziției către un transport digitalizat și mai durabil, care include și propunerea de modificare a Directivei 2010/40 privind sistemele de transport inteligente, cu următoarele obiective principale: 1) adaptarea domeniului la progresul tehnic, cum ar fi noile provocări ale mobilității multimodale sau conectate și automatizate sau aplicațiile de mobilitate la cerere și 2) îmbunătățirea accesibilității, disponibilității, reutilizării și interoperabilității datelor de infrastructură, de trafic și de călătorie pe întreaga rețea de transport.
Propunerea urmărește implementarea mai rapidă a serviciilor digitale în transportul rutier, întărirea siguranței rutiere, planificarea călătoriilor, informarea utilizatorilor (inclusiv a persoanelor cu mobilitate redusă, privind transportul multimodal) și contribuie la dezvoltarea mobilității cooperative, conectate și automate (CCAM).
În ceea ce priveşte instrumentele disponibile la nivel european pentru implementarea sistemelor de transport inteligente şi digitalizării transporturilor, Uniunea Europeană sprijină efortul statelor membre şi al industriei prin:
a) Suport financiar - programe de cercetare, programele rețelei trans-europene (TEN-T), fonduri structurale;
b) Standardizare - pentru asigurarea interoperabilităţii şi performanţei sistemelor, precum şi pentru atingerea rapidă a masei critice de producţie şi implementare eficientă;
c) Legislaţie – care defineşte cerinţele esenţiale de performanţă şi interoperabilitate şi de sincronizare a implementării la nivelul statelor membre.
România cunoaște în prezent o dezvoltare susținută a sistemelor de transport inteligente pe rețeaua națională de drumuri, proces realizat în paralel cu programul de dezvoltare a sectorului rutier prevăzut în Master Planul General de Transport și în Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030.

Principalele probleme / constrângeri pentru dezvoltarea sectorului de transport rutier în general, și a STI în particular, au rezultat din analiza situației actuale (inclusiv pe baza experiențelor și bunelor practici la nivel european și național) și a barierelor în dezvoltarea sistemelor STI, din cercetarea documentară și din interviurile realizate în etapa de elaborare a strategiei și pot fi încadrate în următoarele dimensiuni: tehnice, financiare, sociale, organizatorice, economice, de mediu și operaționale.
Trebuie menționat faptul că între unele dintre problemele / constrângerile menționate mai jos există legături de cauzalitate. Problemele trebuie abordate integrat (considerând sistemele de transport inteligente ca parte integrantă din sistemul de transport rutier), iar soluțiile identificate vor trebui raportate la una sau mai multe dintre aceste dimensiuni.

Tehnice:
a) Capacitate insuficientă a infrastructurii rutiere interurbane și urbane (ambuteiaje și accesibilitate redusă) – aceasta conduce la timpi mari de călătorie, costuri ridicate și un impact negativ asupra mediului.
b) Condiția tehnică precară a rețelei de drumuri care se regăsește în timpi mari de călătorie, costuri ridicate pentru deținătorii de mijloace de transport, siguranță rutieră redusă.
c) Sisteme de semnalizare ineficiente – care nu sunt adaptate traficului actual și care nu reușesc să asigure interfața dintre condițiile de circulație oferite de infrastructura rutieră și comportamentul conducătorilor de vehicule.
d) Lipsa componentelor și pieselor de schimb pentru sistemele STI instalate – acest aspect conduce la o disponibilitate redusă a sistemelor, respectiv o scădere a eficienței și siguranței pe infrastructura rutieră interurbană și urbană.

Financiare:
a) Fonduri insuficiente pentru implementarea de proiecte noi de investiții (atât proiecte de infrastructură cât și proiecte STI).
b) Fonduri insuficiente pentru efectuarea lucrărilor de întreținere (atât pentru întreținerea infrastructurii cât și a sistemelor de transport inteligente).
c) Modele de business ineficiente care nu asigură un flux financiar sustenabil.

Operaționale:
a) Lipsa utilizării standardelor cu privire la schimbul de date între sistemele STI implementate (ex. DATEX II), neasigurându-se astfel interoperabilitatea între sistemele instalate pe diferite sectoare ale rețelei naționale rutiere.
b) Lipsa conectivității între sistemele STI și alte sisteme informatice ale altor instituții relevante / ale altor moduri de transport / sisteme din alte state membre Uniunii Europene sau vecine / sisteme aferente transportului urban.
c) Procese / cerințe neclare (care se datorează neutilizării standardelor STI) la elaborarea specificațiilor tehnice pentru proiectele de implementare a serviciilor / aplicațiilor STI
d) Probleme legate de securitatea fizică și cibernetică a echipamentelor și sistemelor instalate (vandalism, atacuri cibernetice).
e) Interoperabilitate scăzută între sistemele țărilor vecine, la trecerea frontierei (aceste aspect se reflectă în întârzieri excesive la anumite puncte de trecere a frontierei).

Organizaționale:
a) Lipsa unei unități dedicate pentru implementarea sistemelor STI (stabilită la nivel central al CNAIR pentru cazul rețelei rutiere interurbane și la nivelul localităților pentru cazul rețelelor rutiere urbane).
b) Lipsa unui Centru Național de Management al Traficului care să integreze toate centrele zonale sau locale de management al traficului și să asigure conectarea cu centrele de management al traficului din orașe.
c) Existența mai multor entități care administrează sisteme IT aplicate în transportul rutier și care pot fi incluse în categoria sistemelor de transport inteligente (integrare și arhitectură organizațională).
d) Resurse umane insuficiente în cadrul departamentelor care sunt responsabile cu operarea și întreținerea STI atât pentru CNAIR cât și pentru administratorii infrastructurii rutiere urbane.
e) Probleme de capacitate organizațională și cooperare inter-instituțională

Economice:
a) Costuri relativ ridicate pentru operatorii de servicii de transport care utilizează infrastructura rutieră.
b) Timpi mari de călătorie care se regăsesc în calitatea scăzută a serviciului de transport rutier.
c) Eficiență și predictibilitate scăzute pentru activitatea de transport rutier.
d) Insuficiența locurilor de parcare sigure și securizate pentru camioane și vehicule comerciale.
e) Pierderi umane și materiale generate de accidentele rutiere.

De Mediu:
a) Niveluri ridicate de poluare a aerului, a apelor și fonică.
b) Impact negativ asupra biodiversității.

Sociale:
a) Congestionarea traficului pe rețeaua de drumuri și pe coridoarele urbane care trec prin localități.
b) Ratele ridicate de accidente severe pe rețeaua națională de drumuri în comparație cu media Uniunii Europene.
c) Acceptare și etică

Pornind de la aceste probleme identificate și împreună cu analiza SWOT realizată în secțiunea următoare se vor defini obiectivul general și obiectivele specifice privind implementarea sistemelor de transport inteligent pe rețeaua rutieră interurbană și urbană din România.

Sisteme de transport inteligente

În Planul strategic instituțional al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii este prevăzut ca obiectiv strategic dezvoltarea unui sistem național de transport integrat în Spațiul European Unic al Transporturilor acesta având ca program component: Dezvoltarea infrastructurii rutiere în cadrul principalelor coridoare de transport naționale și internaționale (programul 2.2). La nivelul acestui program sunt integrate și politicile și măsurile care contribuie la dezvoltarea, promovarea și extinderea sistemelor de transport inteligente. Astfel, în cadrul programului 2.2 este asumat rezultatul 2.2.4: Implementarea sistemelor de transport inteligente în sectorul rutier. Atingerea acestui rezultat are în vedere implementarea unui set de măsuri care trebuie corelate cu acțiunile definite în Strategia Națională STI.

De asemenea, atât sectorul transporturi cât și componenta de STI constituie elemente importante ale Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) finanțat prin Mecanismului european de Redresare și Reziliență (MRR). Alocarea financiară pentru dezvoltarea și reformarea sectorului transporturilor din PNRR este de 7,620 mld Euro, până în 2026. O parte din această alocare are în vedere acțiuni care contribuie la dezvoltarea STI și anume: investiții Infrastructură aferentă operaționalizării sistemelor de trafic inteligent; centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport; investiția în Infrastructura de taxare și control – instalații automate de măsurare a greutății camioanelor pentru zonele de frontieră, sisteme integrate de control rutier, taxarea camioanelor pe distanță parcursă precum și Investiții în infrastructură existentă pentru siguranța rutieră.
Pentru perioada de programare 2021-2027, la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României, Agențiile pentru Dezvoltare Regională îndeplinesc funcția de Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale (POR) și gestionează aceste programe care conțin trei priorități ce sunt legate de domeniul sistemelor de transport inteligente: dezvoltarea unei regiuni digitalizate, a unei regiuni cu mobilitate ridicată și emisii scăzute de carbon și o regiune accesibilă.

Pentru perioada de programare 2021-2027, la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României, Agențiile pentru Dezvoltare Regională îndeplinesc funcția de Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale (POR) și gestionează aceste programe care conțin trei priorități ce sunt legate de domeniul sistemelor de transport inteligente: dezvoltarea unei regiuni digitalizate, a unei regiuni cu mobilitate ridicată și emisii scăzute de carbon și o regiune accesibilă.
Elaborarea Programelor Operațional Regionale 2021-2027 pentru cele 8 regiuni de dezvoltare presupune corelarea acestora atât cu documentele de planificare existente la nivel regional, cât și cu regulamentele existente la nivel european, investițiile propuse urmând să fie concentrate pe cele 5 obiective principale de politică (OP) ale Comisiei Europene

a) O Europă mai inteligentă (o transformare economică inovatoare și inteligentă);
b) O Europă mai verde, fără emisii de carbon;
c) O Europă mai conectată (mobilitate și conectivitate TIC regională);
d) O Europă mai socială (implementarea Pilonului european al drepturilor sociale);
e) O Europă mai aproape de cetățeni (dezvoltarea sustenabilă și integrată a zonelor urbane, rurale și de coastă prin inițiative locale).
DA3. Dezvoltarea și implementarea conceptelor (specificațiilor), metodologiilor, cadrului tehnic, cadrului organizațional, componentelor și subsistemelor specifice furnizării serviciilor STI pentru siguranță și securitate rutieră

Obiective specifice atinse:
a) OS2 Dezvoltarea de servicii STI noi și creșterea calității celor existente
b) OS 7 Creșterea siguranței rutiere
c) OS 8 Asigurarea continuității serviciilor STI
d) OS 12 Dezvoltarea cadrului pentru implementarea măsurilor de securitate cibernetică și securitate fizică
e) OS 13 Asigurarea cadrului instituțional și legislativ pentru dezvoltarea STI

a) Acțiunea 11 (DA3.11)
Dezvoltarea și implementarea cadrului tehnic și organizațional pentru serviciile integrate de management al urgențelor și eCall.
b) Acțiunea 12 (DA3.12)
Dezvoltarea și implementarea cadrului tehnic și organizațional pentru serviciile de informare și rezervare referitoare la locuri de parcare sigure și securizate pentru camioane și vehicule comerciale.
c) Acțiunea 13 (DA3.13)
Dezvoltarea și implementarea cadrului tehnic și organizațional pentru serviciile de transmitere a informațiilor minime universale legate de siguranța rutieră
d) Acțiunea 14 (DA3.14)
Dezvoltarea și implementarea cadrului tehnic și organizațional pentru serviciile de impunere a regulilor și legislației în transportul rutier (respectarea limitelor de viteză, plata taxelor de drum, greutatea maximă admisă etc.)

DA4. Dezvoltarea și implementarea conceptelor, metodologiilor, cadrului organizatoric, componentelor și subsistemelor specifice furnizării serviciilor de mobilitate cooperative, conectate și automatizate

Obiective specifice atinse:
a) OS1 Optimizarea colectării de date în timp real despre drum, trafic și condiții de călătorie
b) OS2 Dezvoltarea de servicii STI noi și creșterea calității celor existente
c) OS 6 Reducerea impactului negativ asupra mediului
d) OS 7 Creșterea siguranței rutiere
e) OS 8 Asigurarea continuității serviciilor STI
f) OS 10 Dezvoltarea cadrului tehnologic și instituțional pentru asigurarea serviciilor STI specifice mobilității cooperative, conectate și automatizate
g) OS 12 Dezvoltarea cadrului pentru implementarea măsurilor de securitate cibernetică și securitate fizică
h) OS 13 Asigurarea cadrului instituțional și legislativ pentru dezvoltarea STI

Acțiuni specifice:
a) Acțiunea 15 (DA4.15)
Definirea măsurilor necesare pentru dezvoltarea și implementarea sistemelor de transport inteligente cooperative (vehicul-vehicul, vehicul-infrastructură, infrastructură-infrastructură).
b) Acțiunea 16 (DA4.16)
c) Dezvoltarea și implementarea cadrului tehnic și organizațional pentru serviciile de comunicații dedicate în vederea implementării sistemelor de transport inteligente cooperative (C-ITS).
d) Acțiunea 17 (DA4.17)
Dezvoltarea și implementarea cadrului tehnic și organizațional pentru implementarea schemelor de certificare și acreditare privind securitatea cibernetică în cazul C-ITS