Autostrăzile și drumurile expres pentru care UE ne dă 3,5 miliarde euro ^Recomandat

În jur de 250 de km de autostradă și drum expres își propune Guvernul să realizeze cu circa 3,54 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență, programul național ce se bazează pe fondurile europene puse la dispoziția de către Uniunea Europeană pentru a ameliora impactul pandemiei asupra economiilor europene.
Alte 3 miliarde de euro vor fi alocate sectorului feroviar, în timp ce metroul - inclusiv prima magistrala de metrou dinafara Capitalei - are o alocare de 1,5 miliarde de euro.

Planul Național de Redresare și Reziliență, document pus în dezbatere publică, este „documentul strategic al României care stabilește domeniile și prioritățile de investiții precum și reformele elaborate pentru fiecare domeniu de investiții (...) a căror finanțare este asigurată din Facilitatea de Redresare și Reziliență (FRR) care are drept obiectiv general ameliorarea stării economice a României, consolidarea capacității de reziliență în perioade de criză pandemică precum și asigurarea unei creșteri economice pe termen lung”.

Revsta TIR l-a citit și vă prezintă poza momentul în ceea ce privește situația proiectelor de infrastructură rutieră.

1.4.1. Infrastructura rutieră
Conform Raportului Forumul Economic 2019, România se situează pe locul 119 din 141 de țări analizate prin prisma calității infrastructurii rutiere. România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori. La nivelul anului 2019, 848 km din lungimea rețelei de transport rutier de interes național de 17.091 km fiind la nivel de autostradă, respectiv un procent de 4,96% din totalul rețelei de transport sunt autostrăzi. De asemenea, densitatea de autostrăzi din România este una din cele mai mici la nivel european, raportată la suprafață.

Cele mai multe accidente grave
Accesul la coridoarele vest-, est- și sud-europene, este îngreunat și limitat de capacitatea de circulație și calitatea redusă a infrastructurii de transport din România, limitând, astfel, libera circulație a mărfurilor și persoanelor și diminuând posibilitățile de creștere ale traficului internațional de mărfuri sau călători care tranzitează România.
Potrivit Raportului de Competitivitate Globală al World Economic Forum pentru anul 2018, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile în calitatea drumurilor și infrastructura existentă, cu un scor de 2.96 din 7. România prezintă cea mai ridicată rată a accidentelor rutiere din Statele Membre. Rata mortalității generate de accidentele rutiere este extrem de ridicată, România înregistrând un număr de 96 decese/1 mil. locuitori față de media UE de 49 decese/1 mil. locuitori în 2018. Deși numărul accidentelor fatale a scăzut în 2018 cu 4,3% față de anul precedent, de la 1.951 decese la 1.867, România se situează în continuare pe primul loc din UE la numărul de accidente grave

Drumurile naționale, de 4 ori mai periculoase

Drumurile cu o singură bandă pe sens sunt recunoscute ca fiind cele mai periculoase, după cum rezultă din studiile recente efectuate de EuroRAP, care concluzionează că în Europa riscul de incidență a accidentelor pentru drumurile cu o singură bandă pe sens este de patru ori mai mare decât pentru autostrăzi. De asemenea, acest lucru reiese și din statisticile locale, care reflectă un risc semnificativ mai mare pentru drumurile cu o singură bandă pe sens. În cazul drumurilor naționale există un risc de peste șase ori mai mare decât pentru autostrăzi și de peste trei ori mai mare în cazul în care se iau în calcul doar drumurile naționale din zonele interurbane. În prezent, aproximativ 90% din rețeaua națională este reprezentat de drumurile cu o singură bandă, ceea ce contribuie la numărul mare de accidente, precum și la costuri economice ridicate asociate acestora
Mai mult, capacitatea insuficientă a rețelei de infrastructură a limitat posibilitatea de preluare a creșterii traficului de mărfuri și călători în zonele intens circulate și, în special, la intrările în marile orașe, ceea ce a condus la creșterea numărului de ambuteiaje și la înrăutățirea parametrilor de calitate ai transportului și nerealizarea obiectivelor impuse prin regulamentele europene.

Mai bine pentru mediu
Mai mult decât atât, prin utilizarea de materiale de construcție ecoeficiente (covoare asfaltice cu capacitate de absorbție de emisii, iluminatul și sistemele de monitorizare alimentate prin surse de energie regenerabilă) consumul total de emisii generate de exploatarea investițiilor poate fi redus cu pana la 30%. Ținând seama de potențialul materialelor ecologice, precum și a capacității de preluare a traficului de pe arterele secundare de circulație se consideră că prin implementarea măsurilor menționate anterior, se poate obține o reducere anuala a emisiilor GES de aproximativ 182 ktCO2eq. Deși valorile de trafic vor crește în viitor, emisiile de poluanți rezultate din circulația auto vor scădea ca rezultat al creșterii vitezei de circulație, al fluidizării traficului, al îmbunătățirii performanțelor motoarelor termice (noi norme EURO din ce în ce mai restrictive) și al creșterii ponderii autovehiculelor hibride și electrice în ansamblul parcului auto al României.

Ce se va realiza
Rutier: dezvoltarea și modernizarea rețelei rutiere naționale de autostrăzi și drumuri situate pe rețeaua primară și secundară a României dublate de măsuri de creștere a siguranței rutiere, protejare a mediului și adaptare la schimbările climatice inclusiv prin realizarea/concesionarea zonelor de parcare și staționare a vehiculelor (aprox. 8,42 miliarde euro cu TVA, pentru care se estimează aproximativ 655,4 km de autostradă și 636,2 km de drum expres și drumuri de legătură la rețeaua primară).

- Peste 250 km de autostradă și drumuri expres cu un buget estimat de 3,54 mld. Euro;
- Peste 330 km de Variante Ocolitoare și drumuri de legătură la rețeaua primară cu un buget estimat de 1 mld. Euro.

Care este stadiul principalelor proiecte finanțate

Autostrada Lugoj-Deva (Sector E + rest sector D)
Autostrada Lugoj Deva este în continuare în impas, din cauza tronsonului cu tuneluri (10 km) care nu este finalizat. Dacă acesta nu va fi gata până în 2023, România ar putea fi nevoită să dea înapoi banii europeni. Pentru a putea beneficia de bani europeni pentru construcția autostrăzii Lugoj Deva, Comisia Europeană a cerut României să dea în trafic întreaga autostradă până la finalul anului 2023. Numai că secțiunea cuprinsă între Margina și Holdea a autostrăzii, unde trebuie realizate două tuneluri pentru urși, nu are încă un constructor. În aceste condiții, finalizarea lucrărilor până la finalul anului 2023 este puțin probabilă.
Problema se datorează deciziei CNAIR de a rezilia contractul cu italienii de la Salini în momentul în care mai erau de finalizat circa 13 kilometri, din care patru erau construiți în proporție de 90%. Aceștia sunt singurii kilometri de autostradă care lipsesc nu doar între Lugoj și Deva, ci între Sibiu și Nădlac.
Autostrada de centura Nord București
Segmentul Nord al autostrazii A0 este împărțit în patru loturi:
• Lotul 1, DJ601 - DN1 (Corbeanca), 17,5km, câștigător Nurol Insaat Ve Ticaret AS, preț: 746.763.568 lei. Durata: 12 luni pentru proiectare, 22 de luni pentru construcție. Contract în curs de semnare.
• Lotul 2, DN1 (Corbeanca) - DN2 (Afumați), 19 km, în licitare. Constructor selectat: asocierea SA&PE Construct SRL - Spedition UMB SRL - Tehnostrade SRL, preț: 831.920.652, durata de proiectare: 12 luni, durata construcție: 22 luni.
• Lotul 3, DN2 (Afumați) - DN3 (Cernica), 8,6 km, în licitare. Constructor selectat: Nurol Insaat Ve Ticaret, preț: 428 milioane lei fara TVA, durata de proiectare: 12 luni, durata de execuție: 18 luni.
• Lotul 4, DN3 (Cernica) - A2, 4,5km, câștigător Asocierea SA&PE Construct SRL - Spedition UMB SRL - Tehnostrade SRL, preț 312,6 milioane lei fără TVA, durata de proiectare: 12 luni, durata de execuție: 18 luni. Contract semnat în august 2020.

Autostrada Ploiești – Buzău
Invstigațiile geotehnice pentru proiectul autostrăzii Ploiești-Buzău se apropie de finalizare, fiind la mijlocul lunii octombrie la circa 95%, conform Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Prin tema geotehnică aprobată de CNAIR, prestatorul a propus un număr de 482 de foraje, însumând 6.756 metri liniari de foraj, dar numărul de foraje poate fi suplimentat în funcție de necesarul din teren. Contractantul, Consitrans S.R.L, prin intermediul subcontractantului de specialitate Geostud SRL, efectuează investigațiile geotehnice prin intermediul a cinci instalații de forare mecanizate, atât pe raza județului Prahova, cât și în județul Buzău, scrie Prahova Info.
Deși ordinul de începere pentru derularea contractului (de 12,2 milioane de lei) încheiat cu Consitrans pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic a fost dat în luna noiembrie 2018, finalizarea documentelor și, implicit a contractului, are termen anul 2021.
După predarea documentației către autoritatea contractantă – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – ar urma să aibă loc și lansarea procedurii de achiziție a execuției lucrărilor pentru autostrada Ploiești (Dumbrava) – Buzău.
CNAIR estimează că pe tronsonul Ploiești-Buzău al viitorului drum de viteză ar fi nevoie de exproprierea a cel puțin 800 de imobile, reprezentând atât terenuri, cât și clădiri, care ar urma să intre în posesia statului după efectuarea cadastrului și a evaluărilor.

Autostrada Buzău – Focșani
În anul 2016, Guvernul României aproba Master Planul, prin Hotărârea de Guvern nr. 666/2016 și implicit realizarea acestei porțiuni de autostrada.
În 2017, CNAIR a semnat contractul de servicii privind ”Elaborare Studiu de Fezabilite și Proiect Tehnic pentru drum de mare viteză Buzău-Focșani” în valoare de 13,933 milioane de lei, cu termen de predare a documentației – 2020.

Autostrada Focșani – Bacău
Abia în septembrie 2020, a fost semnat certificatul de urbanism pentru porțiunea Focşani - Bacău a autostrăzii A7

Autostrada Bacău – Pașcani – Suceava
Tot în septembrie s-au semnat contractele de realizare a Studiilor de Fezabilitate și a Proiectelor Tehnice pentru circa 102 km de drum expres de la Pașcani la Suceava și de la Suceava la Siret. Noua șosea de mare viteză ar urma să vină în continuarea autostrăzii A7 pe coridorul 9 de la București – Ploiești – Buzău – Bacău - Pașcani, iar atât autoritățile locale, cât și cele de la Compania de Drumuri vorbesc de drumul expres Pașcani-Suceava-Siret ca de autostrada A7. În caietul de sarcini proiectantul are ca sarcină să studieze și posibilitatea realizării proiectului direct ca autostradă.

Autostrada Transilvania (cu Meseș P. Sălaj.-Nușfalău) + Pachet conectivitate Cluj (Gilău - Apahida). E vorba de 170 de kilometri de autostradă al căror cost este de 2,17 miliarde euro aflați în stadiu incipient.