AUTOSTRADA DE 2 MILIARDE DE EURO, BLOCATĂ PENTRU CĂ NE-AM SUPĂRAT PE SÂRBI

AUTOSTRADA DE 2 MILIARDE DE EURO, BLOCATĂ PENTRU CĂ NE-AM SUPĂRAT PE SÂRBI

Eforturile de deblocare a Autostrăzii Belgrad–Timișoara par însuflețite mai degrabă de partea sârbă.


Serbia intenţionează să împrumute mai multe miliarde de euro
din China şi alte ţări străine în următorii ani, pentru a finanţa
investiţii în proiecte regionale, a declarat ministrul Infrastructurii,
Zorana Mihajlovic, transmite Reuters.
Până acum, Serbia a atras proiecte în valoare totală de 14,5
miliarde euro, inclusiv din China şi Rusia, a spus Zorana
Mihajlovic. "Actualele investiţii chineze în infrastructură se ridică
la aproape cinci miliarde euro", a precizat Zorana Mihajlovic.
Niciun ban nu va direcționat spre mult trâmbițata (la București)
Autostradă Belgrad–Timișoara pentru că cele două părți nu s-
au înțeles.
România a încercat, la nivel verbal, să se lege la rețeaua de
autostrăzi la care Serbia este într-un stadiu destul de avansat.
Revista TIR Magazin l-a citat pe ministrul de Finanțe, Orlando
Teodorovici, care spunea: „Construcţia unei autostrăzi între
Belgrad şi Timişoara este un deziderat major şi va creşte
calitatea vieţii românilor şi sârbilor".
"Realizarea acestui obiectiv va fi un câştig pentru ambele
naţiuni. Această arteră va creşte calitatea vieţii românilor şi a
sârbilor. De asemenea, pe lângă beneficiile consistente pentru
dezvoltarea economică a celor două ţări, această iniţiativă va
reprezenta şi un pas important în procesul de aderare a Serbiei
la Uniunea Europeană. În perioada următoare, miniştrii
Finanţelor şi Transporturilor din România şi Serbia se vor
întâlni pentru a discuta detaliile construcţiei autostrăzii Belgrad-
Timişoara.", a precizat Teodorovici.
Realitatea. Nu există nici Studiu de Fezabilitate
Abia în 19 iunie 2019, Compania Națională de Administrare a
Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a primit două oferte la licitația

pentru elaborarea studiului de fezabilitate al Autostrăzii
Timișoara – Moravița (A9), care va lega România de Serbia.
CNAIR a lansat pe 14 martie 2019 licitația pentru realizarea
studiului de fezabilitate al Autostrăzii Timișoara – Moravița,
care ar urmă să lege România de Serbia. Acesta este primul
pas concret pe care autoritățile de la București îl fac pentru
realizarea unei conexiuni de mare viteză cu țara vecină.
Durata contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate va
fi de 24 de luni, potrivit anunțului de pe platforma de achiziții
publice SICAP.
Valoarea estimată a contractului este cuprinsă între 11,38
milioane de lei – 13,45 milioane de lei, fără TVA.
Sârbii au cifrele
Președintele Serbiei Aleksandar Vucic a făcut în primăvară o
serie de declarații despre mult așteptata autostradă care ar
urma să lege Timișoara de Belgrad, prin Pancevo.
Președintele sârb a precizat că autostrada Timișoara-Pancevo
este utilă ambelor țări. Vucic a subliniat că aceasta este foarte
importantă și pentru românii care trăiesc în sudul Banatului.
Vucic a adăugat că respectiva autostradă ar crește schimburile
comerciale dintre România și Serbia, care în prezent sunt de
aproximativ 1,6 miliarde de euro și care, în opinia sa, ar putea
trece de două miliarde.
Discuțiile despre Autostrada Timișoara – Belgrad au ajuns într-
un punct mort, după ce guvernanții din România și Serbia au
aruncat vina unii pe alții pentru eșecul proiectului.
În aprilie 2017, premierul de atunci, Sorin Grindeanu, a anunțat
că Guvernul Serbiei a decis să renunțe la proiectul de
construire a unei autostrăzi care să lege Timișoara de
Pancevo, iar de acolo mai departe să se lege de Belgrad. La fel
susținea și ministrul Transporturilor din acea vreme Răzvan
Cuc. Reacția Ministerului sârb al Transporturilor nu a întârziat
să apară și a fost una fermă: românii au renunțat la proiect, și
nu sârbii, care în continuare își doresc o autostrada.
Infrastructura aduce un plus de 3,5%

În acest context, sârbii s-au reorientat.
Guvernul de la Belgrad speră că noi proiecte în infrastructură
vor impulsiona economia ţării. Potrivit FMI, economia Serbiei va
înregistra o creştere de 3,5% în acest an, mai puţin faţă de
avansul de 4,4% înregistrat anul trecut, şi un avans anual de
aproximativ 4% între 2020 şi 2022.
"Statul trebuie să demareze noi investiţii dacă vrea o creştere
economică continuă, în caz contrar am putea avea probleme",
a mai spus Zorana Mihajlovic, care ocupă şi postul de
vicepremier în cabinetul condus de Ana Brnabic.
Pentru a putea realiza acest lucru, autorităţile de la Belgrad
intenţionează să investească până la opt miliarde de euro în
infrastructură pe termen mediu, în principal graţie unor acorduri
finanţate de China, dar şi de Rusia, Turcia şi Azerbaidjan, în
conformitate cu un plan de dezvoltare mai amplu în valoare de
10 miliarde euro dat publicităţii luna trecută de preşedintele
Serbiei, Aleksandar Vucic.
Ministrul Infrastructurii, Zorana Mihajlovic, a dezvăluit că Serbia
mizează pe un acord în valoare de 400 milioane euro cu Rusia
pentru reconstrucţia unei căi ferate care face legătura cu portul
Bar din ţara vecină, Muntenegru. De asemenea, Serbia
intenţionează să investească 150 milioane de euro, tot din
Rusia, într-un nou centru de control al traficului feroviar. În plus,
companiile turceşti vor construi un drum care va face legătura
cu ţara vecină Bosnia Herţegovina şi un alt drum important în
Vestul Serbiei va fi construit de compania AzVirt din
Azerbaidjan, în conformitate cu un acord în valoare de 370
milioane euro.
500 de kilometri de autostradă, finalizați
Revista TIR Magazin a scris, edițiile trecute, că Serbia mai are
doar 10% până la finalizarea unui mare proiect de infrastructură
rutieră. Serbia, care nu are acces la fonduri europene, din
resurse proprii, a finalizat o autostradă care străbate țara de la
un cap la celălalt. „Autostrada A1 din Serbia străbate țara
vecină de la un capăt la altul iar, din cei 554 de kilometri ai săi,
doar 34 mai sunt în diferite etape de execuție. Două dintre

loturile aflate în construcție sunt într-o zonă muntoasă, pe valea
Moravei de Sud, în munții Rodopi, iar autostrada în construcție
acolo are tuneluri și viaducte lungi. Lucrările sunt într-o zonă
foarte dificilă ca relief, asemănătoare din multe puncte de
vedere cu Valea Oltului”, spunea Asociația Pro Infrastructură în
toamna anului trecut.
„Sârbii, care nu beneficiază de fonduri europene, ne
demonstrează că un plus de inteligență, strategia corectă și
oamenii profesioniști în posturi cheie pot produce proiecte grele
și spectaculoase într-un orizont de timp rezonabil, chiar în lipsa
finanțării externe consistente. La noi, fără aceste ingrediente
cheie, autostrăzile montane rămân deocamdată doar pe hârtie,
chiar dacă avem acces la miliarde de euro”, mai scrie API.
 
Autostradă și până în Muntenegru
În acest moment se află în construcţie autostrada sârbo-
muntenegreană Belgrad-Bar, pe o lungime de 445 de kilometri.
Autostrada va lega capitala Serbiei de principalul port maritim
din Muntenegru. Este un drum rapid care va face parte din
coridorul pan-european (un sistem de drumuri din Europa
centrală şi de est). Acesta putea să lege porturile Bari (Italia) şi
Bar (Muntenegru) - cu bacul, Belgradul şi Bucureştiul.   
Autostrada pe teritorul sârbesc (A2) va avea o lungime de 258
de kilometri, de la Belgrad la Boljare. Drumul este împărţit în
două sectoare: Belgrad-Pojega (151 kilometri) şi Pojega-
Boljare, la graniţa cu Muntenegru. Primii 40 de kilometri au fost
daţi deja în folosinţă în 2016 (pe secţiunea Ljig-Preljina), iar alţi
100 de kilometri se află în construcţie de către companii din
China şi sârbeşti, finanţarea de aproape 900 de milioane de
euro venind de la băncile din China şi Azerbaidjan. Secţiunea
sudică, între Pojega şi Boljare, şi mai dificilă din cauza munţilor,
va avea aproximativ 110 kilometri şi va costa 1,5 miliarde de
euro. Lucrările încă nu au început pe această secţiune.

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.