44% din transportul de mărfuri a fost efectuat pe cale rutieră în România

Pentru şoferi, comisarul european pentru transporturi a propus includerea şoselei de la Cluj-Napoca la Baia Mare şi Satu Mare în TEN-T, inclusiv o conexiune transfrontalieră cu Ungaria.

Guvernul are obligaţia de a le dezvolta şi poate solicita finanţare din partea UE pentru a construi sau moderniza infrastructura indicată de aceste linii - Regulamentul TEN-T este cel care defineşte proiectele eligibile pentru finanţare prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, a precizat comisarul european.

În total, finanţarea UE disponibilă pentru România pentru investiţii în transporturi în perioada 2021-2027 ar putea fi de 12 miliarde de euro. Aceasta reprezintă mai mult decât dublul finanţării disponibile în perioada 2014-2020 - pe care, din păcate, România nu a putut să o absoarbă în întregime. Noul regulament TEN-T va fi, de asemenea, utilizat pentru a pregăti propunerea pentru CEF III, pentru perioada de după 2027, ceea ce înseamnă că România poate solicita finanţare pentru infrastructura de transport cel puţin până în următorul deceniu.

Dezvoltarea reţelei de autostrăzi din România nu poate fi singura soluţie pentru aglomeraţie şi poluare. Un obiectiv cheie al Pactului Verde European este dezvoltarea unui sistem de transport mai durabil, care să se bazeze - pentru transportul de marfă - pe calea ferată, pe căile navigabile interioare şi pe transportul multimodal.

În 2019, 44% din transportul de mărfuri a fost efectuat pe cale rutieră în România, aceasta deşi România are una dintre cele mai dense reţele feroviare din UE, de aproximativ 10.800 km, plus căi navigabile interioare extinse. Ar trebui să fim capabili să valorificăm mai mult aceste active, apreciază oficialul CE.

"Propunerile noastre aduc schimbări şi pentru locuitorii din mediul urban. Dorim să clasificăm încă 20 de oraşe din România ca "noduri urbane" de-a lungul reţelei esenţiale de transport, TEN-T. Pe listă se află oraşe ca Iaşi, Cluj, Târgu Mureş, Bacău şi Buzău. Toate "nodurile urbane" trebuie să elaboreze un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), care să prezinte măsuri de integrare a diferitelor moduri de transport şi să promoveze mobilitatea cu emisii zero. În cele din urmă, acest lucru va face ca deplasarea să fie mai uşoară şi mai rapidă, reducând în acelaşi timp emisiile şi îmbunătăţind calitatea vieţii locuitorilor", a adăugat Adina Vălean.

Propunerile Comisiei Europene vor merge spre aprobarea celorlalte instituţii ale UE. Însă până atunci nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. Mai sunt încă multe de făcut, dar sunt şi fonduri disponibile. România are ca termen limită pentru a termina lucrările la reţeaua esenţială de transporturi, 2030. Iar această finalizare va avea avantaje economice şi de conectivitate majore, susţine comisarul eurpean.