România, performanțe proaste la autostrăzi, în țară și peste hotare ^Recomandat

„Din lungimea drumurilor naţionale, 6197 km (35,4%) erau drumuri europene, 931 km (5,3%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1978 km (11,3%) erau drumuri cu 4 benzi, 297 km (1,7%) drumuri cu 3 benzi şi 36 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi. Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 47,1% drumuri modernizate şi 35,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite", precizează INS.
Potrivit statisticii, aproape o treime dintre drumurile modernizate din România aveau durata de serviciu depăşită la sfârşitul lui 2021, scrie Agerpres.
"În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 31,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 40,6% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită", se arată în comunicatul INS.
Lungimea drumurilor publice totaliza 86.199 km, din care 17.530 km (20,3%) drumuri naţionale, 35.096 km (40,7%) drumuri judeţene şi 33.573 km (39,0%) drumuri comunale.
Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 47,1% (40571 km) drumuri modernizate, în proporţie de 93,7% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu, 24,5% (21112 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 28,4% (24516 km) drumuri pietruite şi de pământ.
La 31 decembrie 2021, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.764 km, din care 10.626 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust.
Densitatea liniilor la 1000 km2 teritoriu era de 45,2 la mie. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (156,4 la mie), regiunea Vest (58,8), regiunea Sud-Est (48,8) şi regiunea Nord-Vest (48,6).
La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.991 km, reprezentând 55,7% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.

Stăm prost și la nivel international
România se situează pe locul 24 într-un top al țărilor din Europa după numărul de kilometri de autostradă, cu o rețea de 910 kilometri, înaintea Bulgariei, care are 831 de kilometri. Dacă vom depăși borna de 1.000 de kilometri de șosele de mare viteză, am putea urca în clasament înaintea unor țări precum Finlanda, Serbia sau Irlanda.
Campioana Europei la capitolul șosele de mare viteză este Spania (peste 17.000 de kilometri), urmată de Germania (peste 13.000 kilometri) și Franța (11.600 kilometri), potrivit unui infografic privind evoluția rețelei europene de autostrăzi din ultimii 100 de ani.

Toate drumurile duc la Roma
Deși acum se află pe poziția a patra în topul european, cu o rețea de aproape 7.000 de kilometri de autostradă, Italia se afla pe primul loc în prima decadă din perioada 1920 – 2020, luată în calcul la realizarea infograficului. Descendenții constructorilor faimoaselor drumuri romane dominau inițial topul țărilor europene cu o rețea de doar 58 de kilometri. Ulterior, în perioada interbelică, în timp ce Italia rămâne la acest nivel, Germania începe să construiască rapid autostrăzi, depășind mia de kilometri în doar câțiva ani.
România apare pe harta europeană a autostrăzilor în anii ’70, când este construită prima șosea de acest tip din țară, respectiv București – Pitești (A1). La darea în folosință a tronsonului de autostradă de 96 de kilometri în 1972, România se situa pe poziția a 12-a în clasamentul european, înaintea unor țări precum Portugalia sau Cehia.
În timp ce România se oprește mai mulți ani la rând sub 100 de kilometri, construcția de autostrăzi ia avânt peste tot în Europa. În anii ’90, Spania vine puternic din urmă și ajunge în top trei țări europene după rețeaua de autostrăzi. Ulterior, după 2006, Spania urcă pe primul loc în clasament, depășind Germania. De atunci, rețeaua de șosele de mare viteză a liderului european a crescut de la sub 13.000 de kilometri la peste 17.000 de kilometri în prezent.