ROMÂNIA CONCEDIAZĂ BANCA MONDIALĂ DIN CONSTRUCȚIA AUTOSTRĂZII SPRE MUNTE

ROMÂNIA CONCEDIAZĂ BANCA MONDIALĂ DIN CONSTRUCȚIA AUTOSTRĂZII SPRE MUNTE

Autostrada Comarnic–Brașov face un mare pas înapoi după ce s-a anunțat că autoritățile au renunțat la expertiza Băncii Mondiale în realizarea documentației necesare lansării licitației pentru desemnarea unui constructor.

Într-o şedinţă de lucru a Comisiei pentru Transporturi şi Infrastructură din Camera Deputaţilor, ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a anunţat că statul român se pregăteşte să renunţe la unitatea de proiect administrată împreună cu Banca Mondială pentru pregătirea documentaţiei autostrăzii Comarnic-Braşov în vederea organizării licitaţiei de execuţie.

Să ne întoarcem de unde am plecat
Acest aspect a fost confirmat de ministrul Finațelor, Orlando Teodorovici: "Într-un proiect nu e importantă sursa de finanţare, este important să faci acel proiect, iar Guvernul, prin Ministerul de Finanţe, să aleagă cea mai facilă, utilă, ieftină sursă de finanţare. A fost o discuţie cu cei de la Ministerul Transporturilor. Dânşii au găsit o variantă mai rapidă de a face lucrurile să se întâmple pe acest sector Comarnic-Braşov. Nu este importantă partea de finanţare, este importantă calea de a implementa un astfel de proiect", a declarat Eugen Teodorivici, ministrul Finanţelor, la Constanţa. Acesta a mai spus că Ministerul de Finanţe este singurul care trebuie să discute cu un finanţator. "Nu este niciun fel de discuţie, scandal. Banca are regulile sale ca finanţator, care poate nu sunt aceleaşi cu cele pe care un parteneriat public privat le impune", a afirmat Teodorovici.

Liber la para-ndărăt
Într-un comentariu pe această temă, agenția Mediafax arată că ruperea contractului cu Banca Mondială arată o Românie neserioasă care își încalcă parteneriatele. În același timp, România renunță la garanția că lucrările se vor face cu respectarea calității lucrărilor și a termenelor. “Banca Mondială nu este nici contractantul, nici ofertantul, nici cumpărătorul pentru produse sau servicii necesare unei reforme structurale (eradicarea sărăciei, dezvoltarea infrastructurii, apărarea sinistraţilor/refugiaţilor, debirocratizarea, digitalizarea -atâtea şi-atâtea proiecte în care Banca Mondială este implicată pe toată planeta), ci oferă asistenţa tehnică, adică garanţia că o autoritate contractantă nu va merge pe lângă lege, în achiziţiile sale publice necesare în astfel de reforme/reparaţii.
Este garantul că, atunci când se creionează, spre exemplu, o autostradă (structural necesară unei ţări ca România), respectivele studii de fezabilitate, respectivele contracte şi "contrăcţele", respectivele achiziţii, cumpărături şi aranjamente financiare nu se vor face cu clientelă politică, nu se vor acorda unor "pretenari" de conjunctură, nu vor avea ataşate cunoscutele „para-ndărături”. (Pentru cine n-a auzit de expresia asta, para-ndărăt = „eu îţi cumpăr, pe bani publici, şurubul de 1 leu cu 10 lei, apoi tu îmi dai îndărăt, pe alte căi, cam 3-5 lei din banii încasaţi şi împărţim astfel "prada"”.) Şi că, mai departe, acele documentaţii şi caiete de sarcini nu vor conţine prevederi „cu dedicaţie”, dar nici nu vor lăsa loc de scumpiri ulterioare nejustificate. Banca Mondială, prin prezenţa ei în astfel de proiecte, garantează că niciunul din aceste obiceiuri locale/centrale nu vor fi admise. Repet, este consultantul, e un fel de paznic, nu este finanţatorul; pune banii pentru corectitudinea cumpărăturilor, nu pentru cumpărături. Ei bine, la această consultanţă, la acest paznic al banilor publici, tinde să renunţe - potrivit ultimelor declaraţii - Guvernul României”, arată autorul.

Străinii nu știu nimic
Colaborarea dintre Banca Mondială și Guvernul României a început tot în guvernarea PSD. Fostul premier Mihai Tudose a anunțat, în septembrie 2017, o premieră în construcția de autostrăzi: a trecut de la Ministerul Transporturilor un proiect eșuat, direct în subordinea sa, urmând să fie gestionat împreună cu Banca Mondială. A fost pentru prima oară când un Guvern a delegat practic gestionarea unui proiect atât de important unui organism extern, după ce Ministerul Transporturilor și CNAIR au demonstrat că sunt incapabile să construiască autostrăzi.
O lună mai târziu, ministrul Fondurilor Europene de la acel moment, Marius Nica, anunța oficial că Banca Mondială a acceptat să intre în proiect. De atunci, proiectul a continuat în colaborare cu instituția internațională, dar acum el va fi oprit și reînceput sub forma unui parteneriat public-privat.
Decizia a fost luată de capul românilor, Banca Mondială nefiind înștiințată de intenția părții române. Tatiana Proskuryakova, Directorul de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria, spune că instituţia financiară a aflat „din presă” decizia Guvernului României de a renunţa la parteneriatul pentru construirea autostrăzii Comarnic-Braşov. „Noi am aflat din presă că guvernul a renunţat la parteneriatul cu noi pentru acest proiect. Urmează să discutăm cu ei”, spune Tatiana Proskuryakova. „Noi stabilisem un acord prin care să oferim finanţare de 35 de milioane de euro. Aceşti bani nu erau pentru construcţia propriu-zisă ci pentru a crea o infrastructură de finanţare pentru a atrage mai repede fonduri europene şi alţi investitori, în vederea construcţiei autostrăzii”, adaugă Proskuryakova. Una dintre problemele pe care le identifică Banca Mondială în privinţa României este reprezentată de „cadrul instituţional” şi de faptul că „nu ducem lucrurile până la capăt”. „Problema este că trebuie stabilite obiective şi urmate până la capăt (…) Am înţeles că guvernul vrea să folosească un studiu de fezabilitate din 2005 pentru acest proiect, iar acest studiu nu cred că ar mai fi valabil”.

Trei eșecuri la rând
Reamintim că România a mai încercat să construiască Comarnic–Brașov în parteneriat public-privat de trei ori, eșuând de fiecare dată. Soluţia PSD este aceeaşi încercată de trei ori până acum, în 2003-2005, 2007-2009 şi 2013-2015. Mai mult, cel care se va ocupa este acelaşi om care s-a ocupat de anterioarele trei eşecuri: Narcis Neaga.
Pentru acest tronson de autostradă, au existat trei licitați, iar, după aflarea câștigătorilor, aceștia au anunțat că renunță la proiect ca urmare a lipsei finanțării.
În iunie 2015, CNADNR anunța, după un an şi jumătate de amânări, că a elaborat un raport prin care anulează construcţia prin concesiune a şoselei de mare viteză. Motivul: asocierea condusă de francezii de la Vinci nu a reuşit să convingă instituţiile financiare internaţionale, precum BEI şi BERD, să finanţeze proiectul. 1,8 miliarde de euro ar fi costat construcţia autostrăzii. Dacă se adăugau şi costurile de finanţare şi cele de întreţinere pentru o perioadă de aproape 26 de ani, suma ar fi crescut la 8,4 miliarde de euro. Cu numai câteva zile înainte, "habarnistul" ministru de la Transporturi Ioan Rus spunea că există soluții pentru continuarea demersului. În plus, Ponta garantase că, dacă la finalul mandatului său de deputat pe acest tronson nu se va circula, el nu va mai candida pentru Parlament în 2016. Încă îl mai așteptăm să își onoreze promisiunea! :)

Puțină istorie
În 2012, guvernul PSD -unde actualul șef de partid Liviu Dragnea deținea portofoliul Dezvoltării Regionale- a promis că, până în 2016, va finaliza Autostrada Transilvania. Nu a putut decât să izgonească Bechtel din țară și să rezilieze păgubosul contract cu americanii. Dar numai după ce statul a plătit despăgubiri de 30 milioane de euro. În 2014, premierul PSD de atunci al României, Victor Ponta, promitea: "Pe 28 februarie 2013, se anunță precalificarea pentru -nu e Comarnic-Brașov, probabil că va fi București-Brașov. Dacă nu e gata până în 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Brașov și cu Pitești-Craiova. Potrivit memorandumului, ultimul kilometru al autostrăzii va fi finalizat în 2017, deşi sper ca proiectul să fie terminat până la finalul anului 2016, iar la momentul actual este avută în vedere perceperea unei taxe de utilizare de 5,7 lei plus TVA. Autostrada va fi dată în concesiune pe o perioadă de 26 ani, plus perioada de construcţie, iar Guvernul va trebui să înceapă rambursarea costurilor de construcţie începând cu 2017.", visa Victor Ponta, la un post de televiziune. Iar ministrul său de la Transporturi, Dan Șova, a plusat: "O începem şi o terminăm până în 2016, chit că mă mut pe ea. Mă mut cu cortul pe autostrada Comarnic şi tot o termin". Desigur, autostrada nu a fost terminată, iar pe Comarnic-Brașov lucrările sunt la nivelul zero.

CASETA
Neseriozitate de prim rang
Lipsa de predictibilitate este o constantă românească. Autostrada Bucureşti - Braşov se numără printre priorităţile absolute de infrastructură rutieră, iar autorităţile locale din judeţele Prahova şi Braşov trebuie să trateze acest proiect cu maximă seriozitate, declara, anul trecut, fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc.
"Aşa cum bine ştiţi, decizia la nivel guvernamental este sa construim Autostrada Bucureşti - Braşov, cu sprijinul Băncii Mondiale. Putem spune ca acest proiect se numără printre priorităţile absolute de infrastructură rutieră, aşa că insist să îl trataţi şi dumneavoastră cu cea mai mare seriozitate", a precizat Cuc, la o întâlnire cu reprezentanţii autorităţilor locale din cele două judeţe, citat într-un comunicat al ministerului.
Şeful MT a precizat că a avut deja o primă întâlnire cu reprezentanţii Băncii Mondiale pe această temă şi a adăugat că realizarea acestui proiect major de infrastructură va aduce beneficii inclusiv comunităţilor din zonele tranzitate.
Ei bine, după aproape un an, România a data afară Banca Mondială din acest proiect.

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.
Detalii Ok Resping