Firea insistă: vrea Centura Capitalei. O analiză a revistei TIR o contrazice ^Recomandat

Coșmarul șoferilor din România numit Șoseaua de centură a Capitalei s-ar putea amplifica după ce edilul-șef, Gabriela Firea, a anunțat că dorește să o transfere în propria ogradă. Bugetul primăriei este însă mult mai mic decât al Ministerului Transporturilor, iar prin această mutare se renunță la fondurile europene.

Orașului cât mai multă birocrație
Dar cum s-a născut apetitul primarului general pentru un astfel de proiect? Simplu: implică fonduri publice de sute de milioane de euro.
Gabriela Vrânceanu Firea vrea să instituie un adevărat monopol administrativ asupra tuturor sectoarelor care generează bani în Capitală. Intenția a fost anunțată sec de edilul Capitalei fără să ceară, anterior, o analiză sau un studiu de impact. Lucrurile se-au mișcat extrem de rapid, astfel încât pe 28 februarie, consilierii generali ai municipiului București și-au dat acordul de principiu pentru înființarea a 19 societăți comerciale proprii care să se ocupe de mai multe domenii.
Pentru că proiectele de hotărâre au fost aprobate în ședința CGMB, primarul Capitalei, Gabriela Firea, a fost mandatată să înființeze aceste societăți. Societățile comerciale se vor ocupa, printre altele, cu: furnizarea energiei electrice și termic, iluminatul public, administrarea spitalelor, construirea de baze sportive și terenuri de sport, promovarea orașului, administrarea parcurilor, paza, consolidarea clădirilor cu risc seismic, dispecerat de taxi. În cel din urmă caz, operatorii privați au acuzat că este vorba de o formă de naționalizare și au condamnat intenția primăriei.
Gabriela Firea nu se oprește cu imixtiunea în serviciile de transport. Două dintre societățile pe care primăria vrea să le înființeze și să le controleze deținând pachetul majoritar de acțiuni sunt cele de “administrare a drumurilor”, respectiv “servicii de coordonare/consultanță pentru proiectele de infrastructură mare ale Municipiului București”. Primăria locală n-a explicat de ce e nevoie de aceste două servicii care par să aibă aceeași obiect de activitate. Și nici de ce a fost nevoie de înființarea unei alte instituții numite: “managementul sistemelor integrate de trafic, informare călători și management al flotei transportului public ”. Toate trei ar fi putut fi integrate fără probleme într-o singură structură. Altfrel, toată lumea știe că cel mai prost administrator al banului public este statul însuși, în cazulde față Primăria Capitalei.

Decât să colaborăm, mai bine ne certăm
Aceste structuri vor fi funcționale în următoarele șase luni. Probabil, beneficiind de această infrastructură, Gabriela Firea a decis că poate rezolva una dintre cele mai spinoase probleme de infrastructură a României – Centura Capitalei, aflată în administrarea Ministerului Transporturilor prin intermediul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Șoferii știu că această centură se află în proces de reparații de zeci de ani și a înghițit sume uriașe de bani.
Deși nu deține nici forța financiară a unui minister precum cel al Transporturilor, nici infrastructura necesară pentru a finaliza lucrări de infrastructură de amploare (nici măcar pe hârtie), iar Bucureștiul este o entitate cu șanse mult mai mici de a obține finanțare externă la dobânnzi mici, Firea are ambiții ce pot fi justificate doar prin sumele uriașe de bani care implică finalizarea unui asemenea proiect. Despre incapacitatea autorităților locale de a influența realizarea unui proiect de infrastructură de o magnitutinde mai mică vorbește pasajul de la Domnești. Bucureștenii au ieșit în stradă pentru a protesta față de faptul că drumul de ieșire din oraș spre Domnești nu are decât o bandă ceea ce generează cozi uriașe. Alături de ei, transportatorii au protestat față de lipsa unui pasaj sau chiar a unui banal sens giratoriu care ar putea fluidiza traficul la intersecția Șoselei de Centură cu același drumul din București spre Domnești. Abia la începutul acsetui an și cu o întîrziere de patru ani, CNAIR a atrbuit contractul pentru proiectarea și execuția pasajului suprateran de la Domnești către asocierea Straco-Comnnord-Specialist Consulting ce a avut o ofertă de 91,5 milioane de lei. Morala: în loc ca CNAIR (cu bani) și primăria (cu autorizații) să conlucreze se bat pe cine va adminstra un contract de sute de milioane de euro.

Sunteți drăguți, dar vrem centura
"M-am întâlnit atât cu doamna viceprim-ministru Sevil Shhaideh, un om extraordinar, un om performant și pregătit în administrație, și cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, și am prezentat aceste priorități ale Capitalei, au fost extrem de deschiși să avem o colaborare, pentru a finaliza cât mai multe din proiectele care au lâncezit, pentru că acesta este cuvântul potrivit, ani de zile. Am discutat inclusiv despre centura Capitalei. Iar centura — discutăm în această perioadă — pentru ca acest obiectiv important să fie preluat la Primăria Generală a Capitalei. Vreau să mă implic, am exprimat disponibilitatea de a prelua la Primăria Capitalei. Am găsit deschidere atât politică, cât și guvernamentală, și finanțare — cu siguranță — vom avea, atât din resursă proprie, cât și din atragerea de alte fonduri. M-am întâlnit cu mai mulți reprezentanți ai unor instituții financiare internaționale și suntem solvabili. Vin să ne ofere bugete pentru proiecte pentru că nu avem un grad de îndatorare mare. Dar, bineînțeles că dorim și noi să le negociem, astfel încât să nu lăsăm datorii foarte mari la Primăria Generală a Capitalei și, oricum, să găsim cu dobânzi avantajoase", a spus doamna Firea. O informăm pe doamna primar că ratingul Bucureștiului este mult sub cel al Budapestei, spre exemplu.

8 ani de așteptări mărețe
Potrivit estimărilor specialiștilor, în acest moment, finalizarea lucrărilor la Centura Capitalei ar costa 300 milioane de euro. În contextul în care bugetul anual primăriei Capitalei este de 900 milioane de euro, ar însemna că efortul de la bugetul local va fi unul foarte consistent (30% din tot exercițiu bugetar al acestui an). Lucrurile stau și mai prost dacă raportăm această sumă la bugetul pe care primăria municipiului București l-a alocat pentru lucrările de infrastructuă pe anul 2016. A fost vorba - și cităm din documentul oficial al Primăriei - de bani alocați pentru: străpungerea Bulevardul Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu, suma de 33 milioane lei; penetratia Prelungirea Ghencea – Domnesti, 30 milioane lei; penetrația Splaiul Independenței – Ciurel, 40 milioane lei; reabilitare linie de tramvai B-dul Liviu Rebreanu 9,7 milioane lei; reabilitare B-dul Aerogarii – 7 milioane lei; reabilitare Șoșeaua Pantelimon, 118 milioane lei; reabilitare șoseaua Iancului, 10 milioane lei; pasaj Piața Presei Libere, 6,2 milioane lei; lărgirea strada Fabrica de Glucoză, 10 milioane lei; pasaj Subteran Piata Sudului – 100 milioane lei”. După cum se vede, proiectele de infrastructră în care s-a angajat Primăria sunt de mică anvergură. Singurul proiect important, pasajul Subteran Sudului este un eșec total și nu a fost nici astăzi finalizat. Proiectul este întârziat cu doi ani și jumătate. Primul termen pentru deschiderea pasajului a fost anunțat pentru 1 iulie 2016, iar acum se vorbește de 1 ianuarie 2019. Din enumerarea de mai sus se vede că primăria București a alocat, în anul 2016, pentru lucrări de infrastructură rutieră, suma de 364 milioane de lei, adică 80 milioane de euro. Dacă primăria nu ar mai face nicio lucrare de infrastructură (lucru absolut imposibil pentru că în acest moment Bucureștiul arată ca un oraș bombardat având neaparată nevoie de ample lucrări de asfaltare) este nevoie de patru ani de finanțare exclusivă. Dacă s-ar aloca doar jumătate din bugetul pentru infrastructură al Primăriei Capitalei (40 milioane de euro), atunci primăria ar putea finaliza Centura Capitalei în 8 ani de zile, adică în 2025.

Se pierde finanțarea europeană?
În acest moment, există deja două variante pentru finalizarea Centurii Bucureștiului. Una este organizarea licitațiilor și alegerea unui constructor privat. A doua opțiune o reprezintă cedarea lucrărilor către CNAIR. Aceasta din urmă a realizat un suces imporatnt după ce a reușit să reclădească, în regie proprie, porțiunea de autostradă prăbușită din autostrada Sebeș-Oradea, în zona viductului Aciliu. Costurile sunt greu de cuantificat la virgulă. Cei 20 de kilometri deja modernizati de pe Centura Nord au costat circa 80 de milioane de euro. Pentru cele două capete spre A1 si A2 sumele ajung la 76 milioane de euro. Pentru Centura Sud, costurile sunt și mai mari având în vedere complexitatea proiectului, regândit cu intersecții complet denivelate. Costurile ar putea depăși 150 milioane de euro. Date fiind aceste cifre uriașe, dar și întârzierile foarte mari cu care lucrează municipalitatea (doi ani de întârziere la pasajul Sudului, trei ani pentru metroul Drumul Taberei, doi ani pasajul Miorița) este nerealist ca Primăriei Capitalei să i se transfere un proiect de asemenea anvergură.
Contează și faptul că Centura Capitalei este considerat obiectiv prioritar în Master Planul General de Transport - documentul de căpătâi pentru infrastructura națională de transport pe următorii 15 ani - aprobat de Guvern și de către Comisia Europeană. Cum ar fi privită schimbarea planului de construcție a Șoselei de Centură și punerea ei într-un context nou care va avea un impact semnificativ asupra modalităților de finanțare. Chiar și numai din perspectiva finanțării, trecerea proiectului de la Ministerul Transporturilor la Primăria Capitalei nu ar avea niciun sens. Lucrările la Centura Capitalei, în special pe partea sudică, sunt eligibile la finanțare europeană nerambursabilă în proporție de 75%. Finanțarea europeană pentru Centura Capitalei este posibilă pentru că realizarea acesteia este prioritară în Master Planul General de Transport, documentul strategic în baza căruia România primește finanțare europeană din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 - 2020.
Pentru fondurile europene nerambursabile din POIM, doar Compania de Drumuri poate accesa finanțarea proiectului. Primăriei Capitalei i-ar rămâne doar posibilitatea unor fonduri europene reduse din alte programe sau, mai probabil, finanțarea integrală a lucrării din bugetul local.
Autostrăzile Sibiu - Pitești, Comarnic - Brașov, Târgu Neamț - Iași - Ungheni, Pitești - Craiova, legătura A3 de lângă Cluj până la Borș, finalizarea actualelor autostrăzi în construcție, modernizarea Centurii Sud a Capitalei, precum și drumul expres pe relația Nord-Sud în Moldova (Ploiești-Buzău-Bacău-Pașcani) sunt principalele proiecte rutiere planificate pe perioada 2014 - 2020 (cu extindere câțiva ani și după acest termen pentru implementare).

Care este stadiul lucrărilor
În momentul de față din cei 75 de km ai Centurii Capitalei, doar 20 au fost modernizați și lărgiți la patru benzi în 2010, alți 9 km între DN7 și A1 sunt în lucru - cu șanse de finalizare în 2017, iar restul de 46 de km sunt încă la stadiul de plan, fără să se fi lansat încă o licitație pentru execuție (sectorul DN2 - A2 , 11 km; sectorul A1 - A2, 35 km).

Pentru cei 11 km între Voluntari și Autostrada Soarelui a fost semnat un contract de reabilitare în trecut, însă constructorul a intrat în faliment și contractul a fost reziliat. Ulterior, proiectul a fost revizuit, toate intersecțiile au fost reproiectate pe mai multe niveluri pentru a evita conflictele de trafic, însă nici până azi nu a fost scos la licitație.
Centura Sud (A1-A2 - 35 km) a fost contractată pe loturi în 2010, dar în cele din urmă contractele au fost reziliate în 2014 pentru că ani la rând proiectul a fost lăsat fără finanțare. După reziliere, proiectul Centurii Sud a fost revizuit și toate intersecțiile gândite inițial cu viraje la stânga peste fluxul de trafic din sens opus au fost redesenate. Astfel, pe proiectul revizuit toate intersecțiile au fost proiectate pe multiple niveluri (subteran și suprateran) pentru a evita conflictele de trafic.
În prezent este derulat un studiu de către BEI pentru a determina daca nu este mai fezabilă unirea actualei Centuri Sud în zona Jilava direct cu traseul inelului exterior de centură (autostrada A0) până la A2. Astfel, în acest scenariu, Centura Sud modernizată ca drum expres ar începe la A1, ar continua pe traseul existent până în dreptul Jilava de unde s-ar suprapune pe un traseu nou, cel al inelului de autostradă A0 până la A2.

Împrumuturi mai greu de retunrat
Din păcate, momentul îmnprumuturilor pentru București nu este unul propice.
Fitch Ratings a confirmat, la începutul anului, ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală atribuite oraşului Bucureşti la "BBB minus", ambele cu perspectivă stabile. Spre exempolu, în 2013, Bucureștiul avea ratingul BB+.
De asemenea, calificativul pe termen scurt în valută şi monedă locală a fost confirmat la "F3".
Confirmarea ratingurilor reflectă performanţa operaţională solidă a Bucureştiului, nivelul datoriei în linie cu ratingul atribuit şi baza solidă de impozitare, apreciază Fitch. Agenţia a luat în considerare funcţia Bucureştiului de centru economic şi financiar cu mult peste media naţională.
Ratingurile reflectă şi necesităţile ridicate de investiţii şi incertitudinile privind datoriile, apreciază agenţia de evaluare financiară.
Scenariul de bază al Fitch este că performanţa oraşului va rămâne stabilă în perioada 2017-2018, Bucureştiul fiind mai puţin dependent de transferurile de TVA.
În urma alegerilor locale din iunie 2016 există un nou primar şi unele incertitudini rămân în privinţa cheltuielilor de capital, estimează agenţia. Guvernul vrea să dezvolte suplimentar infrastructura oraşului şi în special infrastructura rutieră, dar nu a fost aprobat planul final de investiţie pentru 2017.