CE DRUMURI ȘI AUTOSTRĂZI AU PRIMIT BANI DE LA BUGET PENTRU ANUL 2019

CE DRUMURI ȘI AUTOSTRĂZI AU PRIMIT BANI DE LA BUGET PENTRU ANUL 2019
Pentru 2019 Ministerul Transporturilor are un buget de circa 11,7 miliarde de lei, mai mare cu aproape 2,5 miliarde
față de cel propus pe 2018, dar mai mic decât propunerile din ceilalți trei ani anteriori.

Problema este că, deși bugetul este unul consistent, anii trecuți
ne-au arătat că CNAIR nu reușește să îl cheltuiască. Motivul:
fie nu finalizează proiectele, fie nu reușește să finalizeze
licitațiile.
Spre exemplu, în 2018, cu unul dintre cele mai mici bugete
alocate în ultimii ani, Transporturile au cheltuit foarte puțin, iar
în ultimii patru ani sumele cheltuite efectiv de Transporturi au
scăzut constant. 
Guvernul compară propunerea de buget pe 2019 cu ce
cheltuieli s-ar fi realizat în realitate în 2018 -7,5 miliarde de lei-
și pune bugetul Transporturilor în „creștere” cu 55% pe
„2018/2019”.
Deși alocarea bugetară propusă pentru Transporturi e mai
mare ca pe anul trecut (dar mai mică decât toate alocările din
ceilalți ani), mai important de amintit este de fapt cât a reușit
Ministerul Transporturilor să și cheltuie. Astfel, constant,
cheltuielile realizate sunt mai mici decât bugetul alocat, iar în
ultimii ani valoarea totală a plăților efectuate a scăzut mereu. 
De unde pornim
„CNAIR SA asigură administrarea și întreținerea unei rețele de
17.740 km din care 823 km de autostrăzi și 16.916 km drumuri
naționale, rețea care este dezvoltată pe întreg teritoriul
României, din care peste 61 % are durata de funcționare
expirată (durata normală de funcționare a unui drum este
durata de utilizare exprimată în ani, de la darea în circulație a
drumului ca nou și până la introducerea sa în prima reparație
capitală sau între două reparații capitale). La această dată,
CNAIR are încheiate acorduri cadru pe trei ani pentru lucrări
de întreținere periodică (tratamente bituminoase, straturi rutiere
foarte subțiri, covoare bituminoase în valoare de 2.271.986.000
lei.
În cadrul prevederilor bugetare aprobate pentru anul 2019 pot fi
încheiate contracte subsecvente în valoare de 576.027,35 mii
lei pentru execuția a 1.571 km covoare bituminoase”, se arată
în expunerea Bugetului pentru Transporturi.
Care sunt termenii
TIR Magazin a consultat bugetul Ministerului Transporturilor,
care are peste 1.000 de pagini. Am luat ca referință „creditele
bugetare” care reprezintă „suma aprobată prin buget,
reprezentând limita maximă până la care se pot ordona și
efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele
contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții
anterioare pentru acțiuni multianuale, respectiv se pot angaja,
ordonanța și efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni”.
Altfel zis, nu există nicio garanție că sumele alocate drept
„credite bugetare” vor fi și cheltuite de către Ministerul
Transporturilor prin Compania Națională de Administrare a
Drumurilor și Autostrăzilor de Infrastructură Rutieră.
TIR Magazin vă prezintă „istoria neagră” a proiectelor de
infrastructură cărora li s-au alocat fonduri de la buget
pentru anul 2019.
Construcția autostrăzii Câmpia Turzii-Ogra-Târgu Mureș– a
primit de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor,
pentru 2019, suma de 668 milioane lei. Construcţia autostrăzii
Câmpia Turzii-Târgu Mureş, face parte din Autostrada A3,
Braşov-Cluj-Borş, și a fost împărţită în cinci loturi. Primele două
au fost finalizate. Pentru restul loturilor, comisarul european
Corina Creţu a aprobat, în iunie 2018, finanțarea cu peste 246
milioane de euro, pentru 56,5 kilometri. Acesta înseamnă 4,35
milioane de euro/kilometru, aproape de limita standardelor de
cost. „Secţiunea de autostradă Târgu Mureş-Ogra-Câmpia
Turzii va face parte din Coridorul 9 Paneuropean, Rin-Dunăre,
care leagă Strasbourg de Constanţa. Proiectul urmează a fi
finalizat până în luna octombrie 2019, iar finanţarea aprobată
provine din Fondul de coeziune”, a transmis Comisia Europenă.
Loturile ar fi trebuit terminate în septembrie 2017, ceea ce nu s-
a întâmplat.
(p301 – documente)
Construcția Autostrazii Sebeș-Turda –338 milioane lei.
Loturile 3 și 4 au fost finalizate și s-au deschis în luna august a
anului trecut. Cele două loturi au fost puse în circulație cu o
întârziere de aproape un an. Inițial, acestea ar fi trebuit puse în
funcțiune în trimestrul III al anului 2017, conform celor arătate
pe website-ul CNAIR. Celelalte două loturi sunt în mare în
impas. Pe lotul 1, de la Sebeș la Pârâul Iovului, s-a înregistrat
un progres de peste 20 la sută anul trecut (61 la sută per total),
ritm care ar permite deschiderea circulației până la finalul
anului 2020. În ianuarie 2019, stadiul lucrărilor pe lotul 2 este
de 49,01%, ceea ce înseamnă că, în 2018, lucrările aproape au
stagnat, având în vedere că, în ianuarie 2018, procentul
raportat era de 44%. Tronsonul nu ar putea fi dat în folosință
mai devreme de 2021-2022, și în niciun caz la finalul lui 2019,
termen asumat de constructorii greci de la Aktor.
Autostrada Sibiu-Pitești secțiunile 1 și 5 –110 milioane lei
pentru 2019. În anul 2017, șeful CNAIR, Cătălin Homor, anunța
că: „secţiunile 1 (Sibiu-Boiţa) şi 5 (Curtea de Argeş-Piteşti) vor
fi scoase la licitaţie până la sfârşitul acestui an, în vederea
realizării proiectului tehnic şi obţinerii autorizaţiei de construire,
iar lucrările la autostrada Sibiu-Piteşti vor începe efectiv în
prima jumătate a anului 2018”. Evident că nu s-a întâmplat
nimic, iar, în 2019, nu se promite faptul că lucrările vor începe.
(p 303)
Revizuire/actualizare Studiu de fezabilitate pentru
autostrada Sibiu-Pitești –600 mii. Foarte probabil se referă la
secțiunile 2, 3 și 4.
(p301)
Autostrada de Centura București –62 milioane lei, este
împărțită în trei tronsoane. Potrivit CNAIR, ordinul de începere
a lucrărilor era primăvara 2012, iar finalizarea în 2014. Doar că
lucrările au fost sistate în septembrie 2014. Autostrada A0 Sud
este deosebit de importantă pentru că ar trebui să închidă
centura Capitalei în partea de sud. Două tronsoane au fost
încredințate unei companii din Turcia de care nu s-a auzit în
România. Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret AS, care va
construi cele două tronsoane, este o companie turcească.
Necunoscuți în România, reprezentanții Alsim Alarko au
transmis, pentru presă, informații potrivit cărora sunt o
companie de top 10 din Turcia și pe locul 79 la nivel mondial.
Alarko ar avea planuri mari în România, iar reprezentanții firmei
privesc proiectul A0 drept cel care va deschide drumul și altor
lucrări în țara noastră și în Europa. 
„Strategia companiei pe termen lung este de a investi în
România prin Parteneriatele Publice Private, de aceea s-a
pregătit un plan de investiții de 10 miliarde de dolari pentru
următorii 10 ani”, au transmis reprezentanți ai societății.
Potrivit acestora, compania turcă a participat deja la alte 13
licitații în România pentru proiecte de infrastructură, printre care
Centura Timișoarei, Drumul expres Pitești-Craiova sau lucrări
de reabilitare cale ferată.
Varianta de ocolire Timișoara –62 milioane lei alocați de la
buget în 2019. Prin construcția acestui obiectiv, se urmărește
construirea următoarelor lucrări majore: 25,69 km de variantă
de ocolire la profil de drum național, 12 poduri/pasaje, 4
intersecții la nivel, 2 noduri rutiere și 2 parcări utilate. Durata
proiectului este de 41 luni. Potrivit CNAIR, „valoarea totală a 
proiectului este de 387.788.739 lei și va fi finanțat prin
Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020
astfel: 75% contribuția Uniunii Europene din Fondul European
de Dezvoltare Regională -246.953.390 lei, 25% contribuția
proprie -82.317.796 lei, restul de 58.517.55 lei reprezentând
cheltuieli neeligibile inclusiv TVA”. De unde rezultă că statul
român va trebui să mai aloce doar 20 milioane de lei. Problema
este că proiectul a fost depus spre aprobare la Comisia
Europeană abia în august 2018, astfel că ne așteptăm ca
proiectul să fie finalizat în 2022-2023 sau după.
Drum expres Craiova Pitești –248 milioane lei. Ultima știre
despre acest drum reprezintă o amânare. Licitația pentru
realizarea loturilor 3 și 4 ale autostrăzii Pitești-Craiova a fost
anulată de instanță, întârzierea realizării acesteia fiind de cel
puțin un an. Este vorba despre o contestație formulată de un
constructor, admisă de instanță. Practic, se va relua licitația
pentru loturile 3 și 4 ale drumului de mare viteză. "În luna mai
dorim să relansăm licitația, noi estimăm că s-a întârziat cu un
an", a spus un reprezentant al Companiei de Drumuri. Acest
drum expres a fost unul dintre cele mai promise din întreaga
infrastructură rutieră a României. În 2013, primarul municipiului
Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, declara că au fost începute
procedurile pentru construcţia prin concesiune a autostrăzii
Piteşti-Craiova, lucrările urmând să înceapă cel mai probabil
anul viitor, după efectuarea exproprierilor. Vasilescu a afirmat
că există discuţii cu mai multe firme privind construcţia
autostrăzii şi că aceasta va costa 1,5 miliarde de euro. "Se
poartă discuţii cu mai multe firme interesate. Eu cred că
lucrările nu vor începe mai devreme de anul viitor, pentru că
mai întâi trebuie să se facă exproprierile. Autostrada va costa
1,5 miliarde de euro", a mai spus primarul Craiovei. La șapte
ani distanță, autostrada este promisă să înceapă în 2020.
Autostrada București-Brașov, tronson Comarnic-Brașov,
Lot 2 : sector Predeal-Cristian –94 de milioane lei.
Autostrada spre munte a fost de trei ori licitată și de tot atâtea
ori investitotii s-au retras.
Elaborare SF Drum expres Ploiești-Buzău –4,6 milioane lei.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a
lansat, în luna noiembrie a anului 2016, procedura de achiziție
pentru desemnarea proiectantului care se va ocupa de
elaborarea studiului de fezabilitate și a documentației privind
proiectul tehnic, strict necesare pentru inițierea, ulterior, a
procedurii de achiziție a lucrărilor.
Un an mai târziu, Drumul de mare viteză Ploieşti-Buzău, parte
a reţelei de infrastructură care va pleca din judeţul Prahova şi
va ajunge până în judeţul Iaşi, a intrat în faza de proiectare.
Pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectării au
depus oferte două firme, una din Spania, cealaltă din România.
În 2018, Compania Consitrans a fost desemnată căștigătoarea
licitației "Elaborare Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnic
pentru drum de mare viteză Focșani-Bacău", cu o ofertă de
circa 20 de milioane de lei. În 2019, la trei ani de la primele
operațiuni pe acest tronson, va începe efectiv elaborarea SF.
Proiectul pentru construcție a variantei de ocolire a
municipiului Constanța –11 milioane lei. Perioada de
implementare a proiectului este noiembrie 2018-decembrie
2019. Data finalizării complete a variantei Ocolitoare era 2015,
dar a mai rămas un „ciot”. Potrivit datelor CNAIR, „deschidere
trafic pe întreaga lungime a Variantei de Ocolire: 29 iulie 2011-
între DN39 și nod rutier A2 (5,4 km); 30 septembrie 2011 între
DN 3 și nod rutier A2 (3,2 km); 19.07.2012 -între nod rutier
Ovidiu și nod rutier cu DN3 (11,2 km); 12 iulie 2013 -între nod
rutier Agigea și sens giratoriu spre port Constanța. A mai rămas
de executat 6,5% din lucrări”.
Sprijin pentru elaborarea documentației tehnico-
economice aferente proiectului de infrastructură rutieră
pentru Autostrada Sibiu-Făgăraș –17 milioane lei.
Așa cum a scris revista TIR Magazin, această investiție nu are
nicio logică. Scriam într-o ediție precedentă: „CNAIR mai
bifează o autostradă pe hârtie. Este vorba de Autostrada Sibiu-
Făgăraș, pentru care dorește revizuirea Studiului de
Fezabilitate. Potrivit planificării din secțiunea "Autostrăzi",
proiectul Sibiu-Făgăraș este parte din Autostrada Brașov-Sibiu.
Întregul proiect ar urma să coste 3,3 miliarde de lei. Compania
mai menționează că, pentru cei 73 de kilometri ai viitoarei
autostrăzi Sibiu-Făgăraș, se preconizează realizarea unui
"contract Revizuire Studiu de Fezabilitate în derulare".
Termen estimat pentru finalizare reactualizare SF trimestrul al
II-lea, 2018. Nu putem să nu ne întrebăm: de ce CNAIR decide,
în 2018, să cheltuie aproape 20 de milioane de lei pentru un
Studiu de Fezabilitate necesar unei autostrăzi care ar urma să
lege alte două autostrăzi Sibiu-Pitești și București-Brașov, care
nu există?”. Credeam că e doar un exercițiu de imagine a
CNAIR. Dar nu, banii pentru această himeră au fost dați de la
buget - 17 milioane lei.
Construcție Autostrada Lugoj-Deva, sectorul Dumbrava-
Deva –265 milioane lei. Tronsoanele cu cele mai mari șanse de
a fi inaugurate primele anul acesta sunt loturile 3 și 4 din
Autostrada Lugoj-Deva, fiind construite în proporţie de peste 90
la sută. Chiar și așa, la toate loturile au înregistrat întârzieri de
minim doi ani. În ceea ce priveşte lotul 2, acesta este
neterminat pe circa 8 kilometri, de la Margina la Holdea (km 49
până la km 57). Aici vom avea circa 4 kilometri de tunel. Şoferii
așteaptă finalizarea licitației, întârziată de peste doi ani.
Execuţia acestor tuneluri, cu metode și utilaje moderne scut-
freză, nu ar trebui a dureze mai mult de 5-6 luni, la o viteză de
înaintare de 25-30m /zi, în teren moale, argilos sau nisip. Din
această cauză se estimează deschiderea pentru 2021.
Revizuire Studiu de fezabilitate pentru autostrada Târgu
Mureș-Ditrau –zero lei.
Sprijin pentru elaborarea documentației tehnico
economice aferente proiectului de infrastructură rutieră
pentru Transfagarărășan-Transregio –un milion lei. Potrivit,
documentației, „obiectivul general al proiectului este acela de a
dezvolta economic regiuni deservite de rețeaua rutieră
existentă. În cazul de față, pentru drumul național DN 7C,
îmbunătățirea infrastructurii existente va deveni un ”motor”
pentru dezvoltarea economică și se va axa pe dezvoltarea
ramurei economice turism, ramură economică dezvoltată cel
mai mult în zona de influență a proiectului”. Ei bine, guvernul a
decis să dezvolte această regiune de 200 de mii euro.
Autostrada Transilvania, sector Gilău-Borș, secțiunea 3A –
15 milioane lei. Autostrada Transilvania are, după 15 ani, mai
puţin de 80 de kilometri (din 70), însă cele două sectoare date
în folosinţă nu sunt legate între ele. CNAIR spune că anul
acesta se va circula pe un sector continuu de peste 100 km.
Gilău-Borș are 162 de kilometri, astfel încât alocarea a sub 4
milioane de euro pentru 2019 este o subfinanțare crasă.
Tronsonul este împărțit în trei secțiuni: Secțiunea 3A Gilău
(Cluj-Napoca Vest)-Mihăiești (26,27 km), Secțiunea 3B
Mihăiești-Suplacu de Barcău (aproximativ 76 km), Secțiunea
3C Suplacu de Barcău-Borș (60,25 km). A fost deschis
segmentul Gilău-Nădășelu, inclusiv viaduct de acces, deschis
în septembrie 2018.
Elaborare studiu de fezabilitate și proiect tehnic pentru
Drumul de mare viteză Focșani–Bacău: 9,5 milioane lei. În
noiembrie 2018, oficialii CNAIR au semnat contractul pentru
elaborarea studiului de fezabilitate şi proiect tehnic pentru
drum de mare viteză Focşani-Bacău. Firma Consitrans a
câştigat acest contract, valoarea acestui proiect fiind de circa
20,1 milioane lei, fără TVA (4,3 milioane euro). Contractul
prevede studii de fezabilitate, servicii de consultanţă, analize
şi servicii de proiectare tehnică pentru infrastructură de
transport. Contractul intră sub incidenţa acordului privind
contractele de achiziții publice. Proiectul este finanţat din bani
europeni, Programul Operaţional Infrastructură Mare -POIM.
Durata contractului este de 24 de luni de la data intrării în
vigoare a acestuia. După cum se vede, CNAIR a primit doar
jumătate din sumă de la bugetul de stat.
Elaborare studiu de fezabilitate si proiect tehnic pentru
Autostrada Brașov-Bacău –8,9 milione lei. Acest drum a
stârnit un imens scandal deoarece este „alesul” guvernului de
la București. Potrivit unor surse de presă, Master Planul
naţional de Transport ar putea fi modificat, în sensul scoaterii
de pe lista de priorităţi a autostrăzii A8 Iaşi-Târgu Mureş.
Surse citate de Hotnews.ro au declarat că intenţia guvernului
este de a înlocui A8 cu A13 Bacău-Braşov. În documentul
aprobat în 2016, A8 are un punctaj mai mare faţă de A13 şi,
mai mult, autostrada Iaşi-Tg Mureş este inclusă în principala
reţea transeuropeană de transport. La analiza la care lucrează
Ministerul Transporturilor iau parte și reprezentanți ai Băncii
Europene pentru Investiții (BEI), iar rezultatul analizei va indica,
cel mai probabil, că varianta A13 Brașov-Bacău va fi cea mai
favorabilă din punct de vedere al costului și al timpului de
realizare. Practic, analiza ar putea să sugereze o reprioritizare
a proiectelor din Master Planul de Transport, proiectul A13 fiind
pus înaintea A8.
Ce Variante Ocolitoare sunt vizate
„Lista principalelor proiecte de constructie variante de ocolire,
introduse în Buget în anul 2019 cuprinde următoarele obiective:
- Variantele de ocolire aflate în execuție: Tecuci, Mihăilești,
Suceava, Carei, Bârlad, Târgu Mureș, Satu Mare, Ștei,
Rădăuți, Timișoara Sud;
- Variantele de ocolire care vor intra în execuție: Mediaș, Dej,
Aleșd Sud, Comarnic, Bușteni, Săcueni, Craiova Sud-
Vest,Târgu Frumos, Fălticeni, Iași, Drum de legătură
DN5–Podul prieteniei (Vo Giurgiu Vest), Târgu Jiu.
Proiectele în pregătire, pentru care există deja alocări bugetare
în anul 2019 cuprind variante de ocolire aflate în etapa de
pregătire (elaborare Studii de Fezabilitate și/ Proiecte Tehnice):
Sfântu Gheorghe, Giurgiu (Est), Zalău, Râmnicu Vâlcea, Vaslui
și Techirghiol”, se arată în document.
Proiecte care vor fi bugetate pe parcursul anului 2019, după
obținerea aprobărilor
legale necesare,aflate în prezent în etapa de pregătire și/sau
execuție:
- Varianta de ocolire Bistrița;
- Varianta de ocolire Baia Mare;
- Varianta de ocolire Huși;
- Varianta de ocolire Salonta prin preluarea documentației
tehnico-economice întocmite de către autoritățile locale.
Principalele drumuri modernizate
Principalele proiecte de modernizare drumuri naționale,
introduse în Buget în anul 2019 cuprind următoarele obiective:
Baia Mare-Sighetul Marmației, Craiova-Calafat; DN 66,
Bumbești Jiu-Petroșani, DN76, Ionești-Vârfurile-Ștei-Beiuș-
Oradea; DN 5, București-Adunații Copăceni; DN 6, Alexandria-
Craiova (lot 2); DN 73,Pitești-Câmpulung-Brașov;
Modernizarea infrastructurii privind siguranța circulației pe DN
1, DN 52, Alexandria-Turnu Măgurele; DN 51, Alexandria-
Zimnicea; DN 55, Craiova-Bechet; Lărgire DN 7, Valea Oltului,
la 3 benzi/ 4 benzi;
CASETA
Nu sunt bani pentru ce s-a promis
O parte din autostrăzile în construcție, A10 Sebeș-Turda și A3
Câmpia Turzii-Târgu Mureș, au o finanțare puternic tăiată în
2019, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul de
Finanțe, atrage atenția Asociația Pro Infrastructura. „Folosind
rapoartele CNAIR și cifrele bugetului propus, vedem că, pe
Autostrada A3 Câmpia Turzii-Chețani-Iernut, avem nevoie de
462 milioane lei (TVA inclusă) pentru a ajunge la 100% din
ambele contracte. Suma alocată de guvern? Doar 164,4
milioane (35,6%) prevăzute pe toată Autostrada Transilvania,
între Târgu Mureș și Borș (mai sunt și alte mici secțiuni care,
teoretic, vor consuma bani)”. 
„Realitatea cruntă din teren? Segmentul din A3 dintre Câmpia
Turzii și Chețani (Straco) a ajuns la DOAR 19% stadiu fizic,
avansul din 2018 fiind de aproximativ 13%. Din cele 4 proiecte
promise de șeful CNAIR, doar tronsonul Chețani-Iernut
(Astaldi) are șanse teoretice de finalizare în 2019: este acum la
58%, iar anul trecut a avut un progres consistent de 39 de
procente”, scrie ONG-ul pe contul oficial de Facebook. 
„Similar, pe Autostrada A10 Sebeș-Alba Iulia-Aiud ne trebuie
660 milioane lei (cu TVA) pentru lucrările rămase de executat
(și plătit) din cele două contracte. Alocarea? Doar 160 milioane
lei (24,2%). Lotul 1 din A10 (Pizzarotti) este la un stadiu fizic de
61%, iar, în 2018, a avut un progres de 20%. Sectorul vecin
(Aktor) este la 49% și, atenție, în tot anul trecut șantierul "a
înaintat" cu doar 5 procente!”, notează API. 
Potrivit Asociației, „scenariul realist ne indică 43,28 km noi de
autostradă în acest an, iar cel foarte optimist 69,18 km. Restul
sunt doar promisiuni pentru naivi, dezinformări grosolane și
minciuni gogonate”.
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a promis 180 de
kilometri pentru anul 2019.
Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.
Detalii Ok Resping