AUTOSTRĂZI PE DATORIE ÎN URMĂTORUL DECENIU Recomandat

AUTOSTRĂZI PE DATORIE ÎN URMĂTORUL DECENIU

Necesarul de investiţii în infrastructura feroviară şi rutieră din România este de aproximativ 40 miliarde de euro în următorii 10 ani.

România va trebui să se împrumute la partenerii externi pentru realizarea acestor obiective, a declarat ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere dispune de resursele financiare necesare pentru realizarea celor 134 de kilometri de autostradă care sunt în lucru în prezent, însă este nevoie de mobilitate şi seriozitate, a declarat ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

"Avem 12,1 miliarde de lei bani alocaţi, cu 70% mai mult faţă de 2018, spre exemplu, prin legea bugetului. Pe fonduri europene, am avut anul trecut 5,9 miliarde de lei alocaţi, am executat 4,2 miliarde, iar în acest an avem 6,4 miliarde, adică 1,3 miliarde de euro. Dacă ar fi să finalizăm cei 134 de kilometri care sunt în diferite stadii de execuţie, ne vor rămâne bani. Deci este falsă ideea că nu avem bani sau nu sunt alocări suficiente", a spus Bode.
El a arătat că au fost alocate sume echilibrate pe fiecare obiectiv, dar, conform legii, dacă pe un anumit tronson există stadiul fizic mai mare decât alocările prin buget, există posibilitatea ca anumite sume de bani să fie mutate de la un obiectiv unde stadiul fizic este mai redus.
"Eu vorbesc strict de bugetul CNAIR pe componenta de autostrăzi şi drumuri naţionale. Pentru drumuri naţionale am avut 1,6 miliarde anul trecut pentru asfaltări, plombări, reparaţii şi anul acesta estimăm că vom depăşi această valoare. Deci bani sunt, doar (este nevoie de - n.r.) mobilizare, seriozitate, o relaţie corectă între beneficiar, antreprenorul general şi subcontractori, dacă ei sunt plătiţi, atunci există şi stadiul fizic în teren", a precizat Bode.

 

Taxa pe ticăloșie

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a declarat că România, din 2007 până astăzi, a înregistrat revendicări de 2,2 miliarde de euro, cu care s-ar fi putut construi kilometri de autostrăzi şi că nu greşeşte dacă afirmă că aceasta este o taxă pe prostie.
"România, din 2007 până astăzi, a înregistrat claim-uri, revendicări, de 2,2 miliarde de euro pe feroviar şi pe rutier! Ne putem imagina câţi kilometri de autostradă puteam realiza noi cu 2,2 miliarde de euro? Nu contest, în acest domeniu sunt revendicări, este firesc, în toată lumea e aşa, dar 2,2 miliarde de euro cred că nu greşesc când spun că asta e taxa pe prostie, ca să nu spun că e altceva. La dimensiunea asta au ajuns claim-urile în România în 12 ani", a spus Lucian Bode, în cadrul unei întâlniri cu constructorii unor loturi de autostradă şi cu furnizorii acestora.
Constructorii şi furnizorii au arătat că s-a văzut ce au însemnat acele revendicări din urmă cu 5 ani şi la ce valori s-a ajuns, dar dacă problemele financiare ar fi rezolvate în timpul contractului, nu ar mai fi nevoie de ele.
Aceştia au spus că revendicările sunt litigii comerciale care vizează despăgubiri ce au apărut din vina statului român, nu a constructorilor.
"Aceste revendicări să se şi plătească, să se facă plata în timpul execuţiei lucrărilor. Cu aceşti bani nu ar trebui să mai ajungem să avem întârzieri la plata subcontractorilor, furnizorilor, şi să nu poţi să ţii ritmul lucrărilor", au concluzionat antreprenorii. 

Sibiu – Pitești, împiedicat într-un gândac

În România, sunt 39 de situri Natura 2000 de care trebuie ţinut cont atunci când se construiesc autostrăzi, iar, dacă autorităţile române vor să acceseze fonduri nerambursabile, trebuie să respecte regulile europene în această privinţă. În decurs de o lună, Ministerul Transporturilor va răspunde cerinţelor Comisiei Europene în ceea ce priveşte protecţia mediului pentru tronsonul Sibiu – Piteşti.

Comarnic – Brașov, peste șase ani

Ministrul Transporturilor spune că autostrada Comarnic - Braşov va fi realizată de către guvernul liberal, dar construirea acesteia va dura aproximativ şase ani, timp în care, susţine Bode, drumul până la munte pe Valea Prahovei "va dura 17 ore". Ministrul afirmă că alternativa cea mai "la îndemână" pentru DN 1 este drumul judeţean 102I, pe care Ministerul Transporturilor vrea să-l preia de la consiliile judeţene care îl administrează şi să îl reabiliteze prin Compania Naţională de Investiţii.

Lucian Bode a spus că parteneriatul public-privat încheiat pentru autostrada Comarnic-Braşov este unul "cum nu a văzut nimeni în lumea asta”.

Ministrul a precizat că alternativa "cea mai la îndemână" pentru DN 1 este drumul judeţean 102I, care leagă municipiul Câmpina de comuna Valea Doftanei din judeţul Prahova. El a spus că se intenţionează ca autorităţile centrale prin Compania Naţională de Investiţii să preia tronsoanele - 25 de kilometri de drum – 11 în judeţul Prahova şi 14 kilometri în judeţul Braşov - care trebuie reabilitate, realizează reabilitarea şi le predau apoi administratorului drumului, Consiliul Judeţean Braşov, respectiv Consiliul Judeţean Prahova. Acest drum ar putea fi realizat în doi ani sau doi ani şi jumătate, cu costuri de cel mult un milion de euro pe kilometru, şi deschis traficului uşor, respectiv autovehiculelor cu masa de până la 7,5 tone, a precizat Lucian Bode. 

Autostrăzile se întorc la Ministerul Transporturilor

Guvernul a aprobat prin ordonanţă de urgenţă modificarea OUG 39/2018 privind parteneriatul public-privat astfel încât sunt eliminate competenţele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză ca unitate centralizatoare a procedurilor de parteneriat public-privat şi transferate împreună cu proiectele de investiţii la ministerele de resort, a declarat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.
"Un alt proiect de act normativ adoptat astăzi în şedinţa de Guvern este deblocarea proiectelor de infrastructură de interes naţional, proiecte majore de infrastructură precum Autostrada Ploieşti-Braşov sau Autostrada Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, care au fost mult timp îngropate la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, în vederea finalizării unor proceduri de parteneriat public-privat care nu aveau nicio şansă de realizare. Prin ordonanţa de urgenţă care modifică OUG 39/2018 privind parteneriatul public-privat sunt eliminate competenţele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză în domeniul procedurilor de centralizare, de derulare, ca unitate centralizatoare a procedurilor de parteneriat public-privat, iar aceste competenţe sunt transferate împreună cu proiectele de investiţii de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză la nivelul ministerelor de resort", a declarat Ionel Dancă.
"Astfel, Autostrada Ploieşti-Braşov, Autostrada Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, Autostrada Bucureşti-Craiova-Calafat-Drobeta Turnu Severin, Linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiova-Sofia-Timişoara-Belgrad-Cluj-Budapesta, extinderea reţelei de metrou prin realizarea Magistralei M7, construirea Aeroportului Bucureşti sud, şi altele din acest domeniu sunt transferate la Ministerul Transporturilor", a precizat Dancă.

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.