AUTOSTRADA TRANSILVANIA VA COSTA 4,7 MILIARDE DE EURO. PE 300 DE KILOMETRI NU SE LUCREAZĂ

Ministerul Transporturilor vrea să reaprobe indicatorii tehnico - economici ai Autostrăzii Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea, care va avea cu un kilometru în plus, 416 km, în loc de 415 km cât se stabilise iniţial, şi din care mai sunt de executat 341 km, necesitând o investiţie de 21,87 miliarde lei, inclusiv TVA. Sistemul rutier a fost dimensionat, va fi construit în plus un tunel, iar în toate tunelurile for fi amplasate dotări şi echipamente specifice pentru ventilare, stingere incedii şi pentru evacuare în caz de urgenţă.

Ce a semnat Viorica Dăncilă
„Hotărîrea privind reaprobarea indicatorilor tehnico - economici ai obiectivului de investiţii „Autostrada Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea". Guvernul României adoptă prezenta hotărâre:
Art. 1. – Se reaprobă indicatorii tehnico - economici ai obiectivului de investiții „Autostrada Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea", prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1, se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.
Art. 3. – Ministerul Transporturilor, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A., răspunde de modul de utilizare a sumelor aprobate potrivit prevederilor prezentei hotărâri”, se arată în documentul semnat de premier.

În Nota de Fundamentare se arată:
Realizarea obiectivului "Autostrada Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea" conduce la darea în circulaţie a 416 km de autostradă ce asigură o legătură directă a României cu centrul şi vestul Europei prin punctul de trecere al frontierei Borş, cu scoaterea traficului greu şi de tranzit din interiorul oraşelor situate în prezent de-a lungul traseului de legătură, asigurând fluenţa traficului şi reducerea timpilor de parcurs. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei precum şi principalii indicatori tehnico-economici au fost aprobaţi prin Hotărârea Guvernului. nr. 1363 din 18 noiembrie 2003.
Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii”.

Care este stadiul Autostrăzii
În prezent, stadiul autostrăzii este îngrozitor: se circulă pe 75 de kilometri, se lucrează pe 39, sunt în procedură de achiziție sau de elaborare a documentelor (nu se lucrează) 155 km și au Studiu de Fezbilitate inițial (ce trebuie revizuit) 145 de kilometri. Pe 150 de kilometri nu se întâmplă nimic.
 sunt daţi în circulaţie 74,95 km constând în următoarele tronsoane: Subsecţiunea 1C3: Ungheni - Ogra (10 km), Subsecţiunea 2A1 Ogra - Iernut (3 km), Secţiunea 2B Câmpia Turzii - Gilău ( 52 km) şi Subsecţiunea 3A1 Gilău - Nădăşelu (8km);
 sunt în execuţie 38,95 km constând în următoarele tronsoane: Subsecţiunile 2A2 Iernut - Cheţani (18 km), 2A3 Cheţani - Câmpia Turzii (16 km) şi 3C3 Biharia - Borş (7 km);
 se află în procedură de achiziţie publică execuţia lucrărilor pentru 115,3 km, constând în următoarele tronsoane: Subsecţiunile 1C2 Târgu Mureş - Ungheni şi drum de legătură 4,5 km, 3A2 Nădăşelu - Mihăieşti (17 km), 3B1 Topa Mică - Zimbor (13 km), 3B2 Zimbor - Poarta Sălajului (13 km), Nuşfalău - Suplacu de Barcău(14 km), 3C1 Suplacu de Barcău - Chiribiş (26 km) şi 3C2 Chiribiş - Biharia (19 km);
 sunt în pregătire documentaţiile de licitaţie pentru atribuirea contractelor de execuţie a lucrărilor pe 41 km, constând în Subsecţiunile 3B3 Poarta Sălajului - Zalău (15 km) şi 3B4 Zalău – Nuşfalău (25 km);
 se află în stadiul de Studiu de fezabilitate iniţial şi corecţii de traseu aprobate în 2007/2008 o lungime de 145,8 km constând în Secţiunile 1A Braşov - Făgăraş , 1B Făgăraş -Sighişoara şi Subsecţiunea 1C1 Sighişoara - Târgu Mureş, potrivit documentului.

Ce s-a modificat
„Faţă de Studiul de fezabilitate iniţial, unele soluţii tehnice au fost adaptate prevederilor normelor, normativelor, standardelor în vigoare (cu revizuiri ulterioare), adaptate la rezultatele/ concluziile studiilor de teren aprofundate, cerinţelor acordului de mediu, etc.
 lungimea autostrăzii s-a stabilit la 416 km, rezultaţi din măsurătorile topografice de detaliu, faţă de 415 km estimaţi la SF;
 sistemul rutier a fost dimensionat şi verificat în baza traficului recenzat în anul 2010 cu perspectiva de evoluţie pentru 30 ani pentru 180,45 km la Subsecţiunile 1C2 Târgu Mureş - Ungheni şi drum de legătură 4,5 km, 1C3 Ungheni - Ogra, 3A1 Gilău - Nădăşelu, 3A2 Nădăşelu - Mihăieşti, 3B1 Topa Mică - Zimbor, 3B2 Zimbor - Poarta Sălajului, 3B3 Poarta Sălajului - Zalău, 3B4 Zalău - Nuşfalău, 3B5 Nuşfalău - Suplacu de Barcău, 3C1 Suplacu de Barcău - Chiribiş, 3C2 Chiribiş - Biharia şi 3C3 Biharia - Borş, cu îmbunătăţiri ale straturilor de formă, faţă de structura dimensionată la SF-ul iniţial", arată documentul.
 sistemul rutier a fost dimensionat şi verificat în baza traficului recenzat în anul 2015 pentru 37,2 km Subsecţiunile 2A1 Ogra - Iernut, 2A2 Iernut - Cheţani şi 2A3 Cheţani - Câmpia Turzii, cu îmbunătăţiri ale straturilor de formă, faţă de structura dimensionată la Studiul de fezabilitate iniţial.
 Pentru traversarea Munţilor Meseş s-a adoptat soluţia tehnică de tunel pentru înlocuirea debleelor adânci de aproximativ 42 m si 120 m lăţime la altitudine de peste 504 m prevăzute în Studiul de Fezabilitate din anul 2003, având în vedere impactul deosebit asupra mediului, calitatea proastă a solului şi măsurile ample de consolidare şi stabilizare ale soluţiei iniţale. Prin avizul CTE-CNADNR nr. 3260 din 18.02.2009 a fost avizată înlocuirea soluţiei de traversare a Munţilor Meseş prevăzută a fi un debleu adânc in Studiul de Fezabilitate iniţial, cu un tunel având lungimea medie de 2800 m, având prevăzute galerii independente pentru fiecare cale/sens a autostrazii.
 din punct de vedere al altor categorii de cheltuieli, faţă de devizul general estimat în anul 2003 unde acestea nu au fost prevăzute, au fost cuprinse următoarele cheltuieli pentru: auditul de siguranţă rutieră, organizarea de şantier, cheltuieli diverse şi neprevăzute (aferent restului de executat), probe şi încercări, verificarea tehnică de calitate a proiectelor, consultanţă”, se arată în Hotărâre.

Suprafața estimată a terenului ocupat permanent/temporar
Faţă de suprafaţa estimată la SF-ul iniţial, au fost necesare exproprieri suplimentare conform Hotărârilor Guvernului pentru exproprierea suplimentară a imobilelor, reprezentând 948.783,28 mp. Suprafeţele suplimentare au fost necesare pentru execuţia lucrărilor hidrotehnice, de relocare utilităţi şi drumuri agricole, lucrări suplimentare de consolidare, pentru drumuri de întreţinere a autostrăzii precum şi pentru lucrări la rampele pasajelor peste autostradă.

Caracteristici tehnice adoptate pentru Autostrada Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea
Caracteristicile tehnice ale autostrăzii au fost adoptate în conformitate cu normativele româneşti şi normele TEM (Trans-European Motorway) elaborate de UNECE (United Nations Economic Commission for Europe).
Pentru Secţiunile 1A Braşov - Făgăraş, 1B Făgăraş - Sighişoara şi 1C1 Sighişoara - Târgu Mureş, soluţiile de proiectare nu au fost reactualizate faţă de Studiul de Fezabilitate iniţial. Pentru celelalte secţiuni, soluţiile de proiectare au fost adaptate prevederilor normelor, normativelor, standardelor în vigoare şi rezultatelor/ concluziilor studiilor de teren aprofundate precum şi a cerinţelor acordului de mediu.

Viteza de proiectare
Deoarece traseul autostrăzii traversează diverse categorii de relief, viteza de proiectare minimă adoptată se menţine conform Studiului de fezabilitate iniţial, fiind :
- 120 km/h în zonele de câmpie
- 100 km/h în zonele de deal şi de munte
Lăţimea proiectată a platformei autostrăzii Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea se menţine conform Studiului de fezabilitate iniţial, de 26 m, din care lăţimea părţii carosabile este de 15 m, iar pentru sectoarele cu banda a 3-a pentru vehicule lente lăţimea platformei este 28 m.

Ce lucrări mai sunt nececesare
Ulterior anului 2011, pentru secţiunile care au suferit reproiectări, lucrările de consolidare au fost dimensionate conform prevederilor din EUROCOD-uri.
Lucrările de consolidare şi susţinere devenite necesare sunt în general de tipul zidurilor de sprijin din beton armat, fundate direct sau indirect pe piloţi foraţi sau ziduri de pământ armat.
Lucrări hidrotehnice
Traseul autostrăzii traversează sau se desfăşoară de-a lungul mai multor cursuri de apă, cadastrate sau necadastrate. Lucrările hidrotehnice constau în principal din protejarea rambleului autostrăzii de acţiunea apelor cu care intră în contact şi în regularizarea cursurilor de apă, astfel încât să se asigure deplina siguranţă şi stabilitate a lucrărilor executate.
S-a ţinut cont de constrângerile din Acordurile de Mediu obţinute precum şi din avizele specifice de gospodărire a apelor emise de catre Administraţia Naţională Apele Române.
Dotări ale drumului/spații de servicii (parcări)
Frecvenţa Spaţiilor de Servicii pe autostradă şi a Centrelor de Întreţinere şi a Punctelor de Sprijin pentru Întreţinere au fost prevăzute în conformitate cu PD 162-2002 şi corelate cu necesităţile stabilite de către Beneficiar.
Se menţine numărul de amenajări prevăzute iniţial cu acest scop, cu menţinunea că un Centru de Întretinere din Secţiunea 2B Câmpia Turzii - Gilău a fost transformat în Punct de Sprijin, fiind executat în cadrul contractului pentru Subsecţiunea 2A3 Cheţani - Câmpia Turzii.
Mutări și protejări de instalații
În baza avizelor obţinute conform Certificatelor de Urbanism emise, au fost identificate utilităţile ce interferează cu traseul autostrăzii şi necesită relocare/ protejare după caz.

Autostrada la suprapreț
Până în anul 2017, s-au plătit pe toate lucrările suma de 1,5 miliarde euro, deși s-a facut cam 20% din întreaga autostradă. Americanii au incasat 68% din banii estimați inițial. Se poate aprecia că în medie statul a plătit 20 de milioane de euro pe kilometru cam cât probabil ar costa un kilometru de autostradă pe Valea Prahovei sau pe Valea Oltului. Spre comparație, acum pentru nouă kilometri între Gilău și Nădășelu, firma Spedition UMB deținută de Dorinel Umbrărescu primește 258 milioane lei, adică 6,3 milioane euro pe kilometru fără TVA.

Istoria unui eșec de proporții
Întreaga Autostradă Transilvania ar fi trebuit construită de americanii de la Bechtel. Din cauza că aceștia nu s- au înțeles cu statul, au finalizat doar în mică parte lucrările doar pe unele porțiuni ale traseului șoselei și au abandonat
celelalte șantiere. În consecință, după rezilierea contractului cu Bechtel, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a reîmpărțit șoseaua în loturi pe care le-a scos la licitație. Planificarea realizării drumului n-a fost, însă, prea inspirată și a dat naștere unor situații nedorite.
Spre exemplu, un lot de șosea de mare vitează dintre Gilău și Nădășelu, deși finalizat, a rămas nefolosit vreme de un an din cauză că se termina pe un maidan. Abia după ce o altă
societate, contractată în baza unei licitații diferite, a construit legătura cu rețeaua rutieră, a putut fi dat în circulație respectivul lot de "autostradă muzeu". În ani, cu poticneli, Autostrada
Transilvania a reînceput să prindă contur

Tot ce ține de acest proiect avansează cu mare dificultate.
Spre exemplu, pe segmentul Suplacu de Barcău-Borș -capătul vestic al A3- nu se știe încă nici măcar când vor începe lucrările.
În cazul primelor două loturi ale acestui segment de drum - adică al celor dintre Suplacu de Barcău-Chiribiș (26,35 kilometri) și Chiribiș-Biharia (28,55 kilometri)- CNAIR încă
reevaluează ofertele depuse de constructori. Doar pentru construcția lotului care încheie A3, la granița cu Ungaria -adică pentru cel dintre Biharia și Borș (5,35 kilometri),
care ar putea face legătură cu M4- s-a semnat la finele lunii decembrie un contact.

Cuc amenință
Ministrul Răzvan Cuc a amenințat, la începutul verii cu rezilierea contractului pe lotul Câmpia Turzii Chețani. Iar lucrurile nu s-au îmbunătățit.
"Pe lotul Câmpia Turzii-Chețani, parte din Autostrada A3, cei de la Straco au același ritm de execuție extrem de lent. Soluționarea problemelor financiare cauzate de insolvență se lasă așteptată, iar mobilizarea în teren este grăitoare. Dacă până la începutul verii progresul a fost unul rezonabil la principalele structuri ale sectorului Chețani-Hădăreni, se pare că și aici muncitorii au dispărut, dând senzația unui șantier părăsit. Nodul rutier Chețani este singurul loc unde mobilizarea este apropiată de normalitate", arată Asociația Pro Infrastructura.

Un ciot care nu ne leagă de unguri
Îna cest moment, pe Autostrada Transilvania se dorește începerea lucrărilor pe un ciot de autostradă de 5 kilometri de la granița cu Ungaria. Asociaţia Pro Infrastructură a anunţat că autorizaţia de construire pentru „ciotul” de 4,5 km al Autostrăzii A3, între Aeroportul ransilvania (Ungheni) şi sud-vestul oraşului Târgu Mureş, nu mai este valabilă. Câteva zile mai tîrziu, CNAIR a reacționat spunând că Valabilitatea Autorizației de Construcție a fost prelungită de Ministerul Transporturilor până pe data de 27 aprilie 2020, în conformitate cu prevederilie legii și vizează executarea lucrărilor pe Lotul 1 Târgu Mureș- Ungheni (km 0+000 – km 4+500). Precizăm că în acest moment se așteaptă decizia motivată a instanței pentru a putea fi declanșată procedura de semnare a contractului între CNAIR S.A. și firma declarată câștigătoare în urma acțiunilor în justiție. Durata lucrărilor este de un an și trei luni.

Ungurii iau viteză
De celalată parte, Ungaria a anunțat că va ajunge cu autostrada ls graniță. Maghiarii vor finaliza, până în ianuarie 2020, construcția capătului Autostrăzii M4, care va ajunge până la granița vestică a României. Budapesta a construit, în doar un an şi jumătate,
mai bine de 23 kilometri de autostradă şi a inaugurat, în 20 ecembrie 2018, la doar 20 de kilometri de graniţa cu România, ultimul tronson al autostrăzii M35, plus primii 4,5 kilometri din autostrada M4, care se va uni cu viitoarea autostradă
Transilvania. În prezent, autorităţile maghiare mai au de făcut doar 26 kilometri ca să ajungă la graniţa cu România, care vor fi inauguraţi la începutul anului 2020, lucrările fiind realizate în ritm alert, la fel ca în cazul tronsonului deja predat. "Am inaugurat ultimul tronson al autostrăzii M35, mai exact 18,7 kilometri lungime și un alt segment de 4,5 kilometri din
autostrada M4. Această realizare este foarte importantă. În 2013 a fost ultima dată când am predat un tronson de o lungime atât de mare", a declarat Robert Nagy, directorul Companiei de Dezvoltare a Infrastructurii iarna trecută.