România nu intră în Schengen. Cozile la camioane rezistă.Filmul unui eșec uriaș ^Recomandat

Cele trei variante propuse de Austria
Austria a propus la negocieri în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne mai multe variante de amânare pentru anul viitor a aderării României la Schengen, cu condiţia ca ţara noastră să nu insiste asupra unui vot în reuniunea d ela început de decembrie, conform unor surse oficiale.
În Consiliul JAI, toate statele membre au fost consultate privind intenţiile de vot pentru aderarea României şi Bulgariei de la 1 ianuarie cu frontierele terestre şi de la 26 martie cu cele aeriene, iar cu acest prilej Austria s-a declarat împotriva aderării ambelor ţări, în timp ce Olanda s-a împotrivit numai Bulgariei.
În acest context, ministrul ceh de Interne, Vit Rakusen, a constatat că nu există unanimitate şi a solicitat o pauză pentru a se încerca obţinerea unui compromis, conform surselor oficiale, citate de Agerpres. La consultări au participat reprezentanţii Comisiei Europene, ai Germaniei, Austriei, Olandei, Bulgariei şi României.

Variantele propuse de Austria
Prima variantă pe care a propus-o Austria a fost luarea unei decizii anul viitor, în septembrie sau octombrie, cu condiţia să nu mai aibă loc votul de joi, variantă refuzată de România.
După aceea, s-a venit cu o propunere separată ca Bulgaria să treacă printr-un proces de condiţionalităţi, inclusiv un MCV. Practic, această variantă ar fi presupus ca România să adere la Schengen în acest an fără a îndeplini alte condiţii, iar Bulgaria anul viitor, cu aceste condiţionalităţi. Varianta a fost însă refuzată de Bulgaria, spun sursele citate.
Varianta a treia propusă de Austria a fost luarea unei decizii în iunie, care ar fi însemnat vot şi ridicarea frontierelor în acelaşi moment. Condiţia era, de asemenea, ca România să nu insiste asupra unui vot, joi, în Consiliul JAI. Varianta a fost respinsă de România.
Variantele de compromis susținute de România în JAI și respinse
Practic, România a avansat o singură variantă în care ar fi fost de acord să nu se voteze, respectiv adoptarea unei declaraţii care să menţioneze că o decizie privind aderarea va fi luată până la sfârşitul anului, eventual la următorul Consiliu de miniştri din 21 decembrie, ca punct A, fără dezbatere. O astfel de variantă ar fi implicat intrarea în Schengen cu frontierele aeriene la 26 martie şi cu cele rutiere mai târziu. Austria a respins însă această contrapropunere.
În aceste condiţii, România a cerut separarea de Bulgaria, dar statul vecin s-a opus şi noul punct nu a putut fi inclus pe ordinea de zi. România a cerut în cele din urmă vot şi Austria a votat împotriva aderării României şi Bulgariei, iar Olanda doar împotriva Bulgariei.
La explicarea voturilor, ministrul olandez Eric van der Burg a ţinut să precizeze că votul este pe merit şi că dacă era decizie separată în cazul celor două state, Olanda ar fi votat pentru România.
Potrivit surselor citate, la reuniune reprezentantul Spaniei ar fi spus că prin acest vot s-a distrus unitatea UE, iar ministrul polonez a afirmat că este inadmisibil ca două state membre să fie batjocorite timp de de 11 ani.

Ce se mai poate face

Ce se mai poate face acum? Potrivit unor surse apropiate de discuțiile la nivel european, cel mai realist moment pentru o decizie favorabilă României ar putea fi la Consiliul JAI în primăvară.
Subiectul ar putea fi discutat și la Consiliul European, de săptămâna viitoare, unde se poate stabili o poziție favorabilă României, însă acesta nu o poate impune și ministrilor JAI. Teoretic, ar putea fi convocat un consiliu extraordinar, însă având în vedere obiecțiile Austriei este un pic probabil ca lucurile să se schimbe, au precizat pentru HotNews.ro aceleași surse.
Ce motive a invocat Austria
Cancelarul austriac Karl Nehammer a spus în ședința Popularilor Europeni că firmele austriece sunt „maltratate” în România. A doua cauză pentru care nu am aderat la Schengen ar fi aceea că nu putem controla procesul migrației și al contrabandei. În condițiile în care prin intrarea în Schengen ar trebui să dispară controalele la frontieră.
Camioanele sunt principalul mijloc de contrabandă dar și de migrație. Fenomenele puteau fi combătute dacă în vămi se puneau de acum celebrele scanere.

Scanerele care nu funcționează

Scanerele mobile din vămi pentru lupta împotriva contrabandei sunt defecte din 2016. Ex-ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu explica că, „atunci când se împart banii din buget pentru investiții, fiecare componentă ANAF primește câte ceva și niciodată banii nu sunt destui pentru a acoperi toate nevoile”. Cu alte cuvinte, problema este că nu s-au alocat bani pentru scanere de niciun guvern din 2016 până acum.
Lupta împotriva contrabandei se desfășoară greu în România pentru că nu avem scanere mobile funcționale, dacă ne uităm la rapoartele Curții de Conturi, asta în condițiile în care în 2018 și 2019 în România au fost înregistrate 316.608 intrări în țară a mijloacelor destinate transportului de marfă.

Este vorba despre sistemele ROBOSCAN/MIS.

Raportele Curții de Conturi din 2018 și 2019.

Referirea la scanere este foarte precisă: „Începând cu luna februarie 2018, echipamentele nu mai sunt autorizate pentru funcționare”. Se arată în raportul pe anul Curții de Conturi din 2019 aferent anului 2018.
„Strategia pe termen mediu a Agenției Naționale de Administrare Fiscală 2017-2020 a fost aprobată prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 945/2017, în cadrul căreia au fost stabiliți indicatorii de performanță strategici subsecvenți obiectivelor strategice, care caracterizează activitatea de colectare a veniturilor, gestiune a declarațiilor pentru impozite și taxe, inspecție fiscală, control venituri persoane fizice, activitatea de asistență contribuabili, resurse umane, contabilitate, informații fiscale, strategie și relații internaționale, activitatea Direcției Generale Antifraudă Fiscală și activitatea Direcției Generale a Vămilor.
Pentru autoevaluarea activității, ANAF utilizează efectiv un număr de 36 de indicatori de performanță, care sunt calculați prin produsul informatic de gestiune a acestora, permițând efectuarea unor analize în dinamică a realizării lor, a unor rapoarte/situații centralizatoare necesare analizei evoluției indicatorilor specifici. Din analiza acestor indicatori se poate concluziona faptul că ANAF a reușit să atingă nivelurile planificate pentru unii dintre indicatori. Dintre aceștia enumerăm câțiva indicatori care permit o evaluare obiectivă a performanței ANAF în colectarea creanțelor fiscal…:

Utilizarea sistemelor mobile pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport și containerelor (tip ROBOSCAN/MIS) cu radiații ionizante cu raze Gamma: indicatorul asigură comensurarea numărului de controale efectuate cu sistemele mobile de control nedistructiv ROBOSCAN/MIS cu radiații ionizante cu raze Gamma funcționale din totalul numărului de intrări în țară a mijloacelor destinate transportului de marfă.
În anii 2018 și 2019 nu a fost efectuat niciun control cu sistemele de control nedistructiv ROBOSCAN/MIS cu radiații ionizante cu raze Gamma, deși în România au fost înregistrate 316.608 intrări în țară a mijloacelor destinate transportului de marfă. Aceste echipamente sunt defecte din august 2016 și nu au fost alocate fondurile necesare pentru mentenanță. Începând cu luna februarie 2018, echipamentele nu mai sunt autorizate pentru funcționare.
utilizarea în BVF-Grad I a instalațiilor radiologice pentru controlul vamal nedistructiv al bunurilor tip RAPISCAN, Vidisco FoxRaylle, Vidisco Blaze, Itemiser ș.a. (excepție Roboscane/MIS-urile): în anul 2019 au fost efectuate 4.134 de controale cu instalațiile radiologice pentru controlul vamal nedistructiv în cazul mărfurilor, bunurilor, coletelor, autoturismelor, microbuzelor, autocarelor pentru birourile vamale de frontieră de grad I. Comparativ cu anii 2018 și 2017, când au fost efectuate 20.116 controale și, respectiv, 212.716 controale, în anul 2019 au fost operate de circa 50 de ori mai puține astfel de verificări față de anul 2017”.

Nici în 2020 nu s-au făcut controale

Curtea de Conturi a depus un raport și în anul 2020. Din el reiese că în anul 2019, scanerele au fost tot nefuncționale.
Documentul arată că: „Utilizarea sistemelor mobile pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport si containerelor (tip ROBOSCAN/ MIS) cu radiatii ionizante cu raze Gamma” a fost: „Numarul de controale efectuate cu sistemele mobile de control nedistructiv ROBOSCAN/MIS cu radiatii ionizante cu raze Gamma – ZERO” / „ Numarul de intrari in țara a mijloacelor destinate transportului de marfa” - ZERO
Documentul mai arată că: „Utilizarea instalatiilor radiologice pentru controlul vamal nedistructiv al bunurilor tip RAPISCAN, Vidisco FoxRaylle, Vidisco Blaze, Itemiser, s.a. (exceptie Roboscane/MIS-uri)” a fost: „Numarul de controale efectuate cu instalatiile radiologice pentru controlul vamal nedistructiv cu radiatii ionizante cu raze X in cazul marfurilor, bunurilor, coletelor, autoturismelor, microbuzelor, autocarelor la intrarea/iesirea in/din tara” – ZERO.

Nu există cine să le manipuleze

În 2020 a mai fost o tentativă de punere în funcțiune a scanerelor, ANAF organizând o licitație destinată achiziției serviciilor de manipulare a scanerelor.
„Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a inițiat și derulat, în anul 2019, două proceduri de achiziție care au fost anulate, deoarece ofertele au fost declarate neconforme. Precizăm că a fost inițiată a treia procedura pentru achiziția serviciilor de manipulare (mentenanță și reparații), prin încheierea unui acord cadru pentru o perioada de 4 ani, pentru sistemele mobile tip Roboscan/MIS, iar, în prezent, această procedura este în stadiul de aprobare a documentației de atribuire și a strategiei de contractare", a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Atilla Gyorgy, într-un document transmis Camerei Deputaților.
Potrivit Programului Național de Reformă, adoptat de (ex) Guvernul Orban, termenul de încheiere a acordului cadru pentru serviciile de manipulare ale instalațiilor radiologice din dotarea Unității Nucleare a ANAF era trimestrul ÎI 2020. Nici până azi nu s-a materializat nimic.

Mai 2020: controalele se fac cu câinii

Nici unul din cele 15 scannere care ar trebui să verifice camioanele cu marfă care intră în România nu funcționează, arată ministerul de Finanțe într-un răspuns la o interpelare de anul trecut. În consecință, vama folosește “echipaje canine“.
În răspunsul la interpelare, secretarul de stat Atilla Gyorgy, din ministerul de Finanțe, arată că cele „15 sisteme mobile pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport marfă și al containerelor, tip Roboscan/MIS, sunt menționate în Autorizația de deținere nr.VG 2002/2019, fără drept de utilizare“. Două licitații pentru repararea lor au eșuat, a treia era în curs de desfășurare în aprilie 2020, când ministerul de Finanțe a transmis Parlamentului acest răspuns. “Astfel, pentru asigurarea serviciilor de manipulare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a inițiat și derulat, în anul 2019, două proceduri de achiziție care au fost anulate, deoarece ofertele au fost declarate neconforme.
Precizăm că a fost inițiată a treia procedură pentru achiziția serviciilor de manipulare (mentenanță şi reparații), prin încheierea unui acordcadru pentru o perioadă de 4 ani, pentru sistemele mobile tip Roboscan/MIS, iar, în prezent, această procedură este în stadiul de aprobare a documentației de atribuire și a strategiei de contractare“, se arată în documentul semnat de Atilla Gyorgy.
În consecință, România apelează la tradiționala metodă a câinilor: “Astfel, activitatea desfășurată în anul 2019 de cele 36 de echipe canine ale autorității vamale din România s-a concretizat atât prin confiscarea de bunuri și aplicarea de amenzi contravenționale, în valoare totală de 1.609.694 Euro, cât și printr-un număr de 36 de descoperiri de droguri și substanțe interzise“.

Există un singur scaner mobil

Vama are, din această iarnă, un scaner funcțional pentru prima dată din 2016. Scanerul mobil, folosit pentru verificarea vehiculelor de transport de marfă, a fost adus temporar de către Autoritatea Vamală Română (AVR) pentru a întări frontiera de Est, a declarat pentru Profit.ro președintele AVR, Bogdan Mihei. Vama are în derulare o procedură de achiziție de scanere pentru toate punctele vamale, dar aceasta trebuie să parcurgă mai multe etape, fiind acum în avizare interinstituțională. Scanerele mobile sunt o necesitate în vămi, unde asigură combaterea traficului ilicit și fluidizarea traficului de mărfuri, scrie profit.ro
"Am luat temporar un scaner pe care îl operăm la vama Albița, cel mai mare punct vamal de pe granița de Est. Este primul scaner pe care l-am pus în funcțiune după mult timp și suntem mulțumiți să avem din nou astfel de echipamente pentru controlul vamal. Scanerele vechi vor fi casate, printr-o procedură specifică. Nu mai pot fi reparate și repuse în funcțiune, iar tehnologia este deja una depășită. Sunt operațiuni foarte complexe de manipulare și casare, din cauza materialelor radioactive care trebuie scoase de pe echipamentele respective. Intenționăm să le casăm cât mai repede, ca să scăpăm de niște costuri, dar ne concentrăm acum pe achiziția scanerelor noi", a declarat pentru Profit.ro șeful Autorității Vamale Române, Bogdan Mihei.

Echipamente vitale

Astfel de echipamente sunt necesare pentru a combate traficul ilicit, cum ar fi cel cu droguri, arme, produse contrafăcute și țigări. Pe lângă pierderile pe care le aduce bugetului statului, traficul ilicit reprezintă o sursă importantă de bani pentru grupările de crimă organizată. Un control mai strict la frontieră poate reduce fenomenul, însă este important ca măsurile să nu afecteze tranzitul prin punctele vamale.
După cum am spus, vama are 15 sisteme mobile de scanare vechi și nefuncționale. Despre situația acestora, Profit.ro a scris în trecut. Autoritățile au vorbit în urmă cu mai mulți ani de o eventuală reparare a unora dintre aceste echipamente, dar, cu trecerea timpului, discuția s-a mutat către casarea scanerelor vechi și nefuncționale, care ar urma să fie înlocuite cu unele noi. Cele 15 sisteme mobile de scanare de care a dispus Vama în trecut sunt nefuncționale de mai mulți ani, cel puțin din 2016. În ultimii ani, a funcționat un singur scaner, fix, în punctul de la Constanța Sud Agigea. Acest scaner, funcțional și acum, a fost utilizat și de Vamă, dar aparține Administrației Portului Constanța. AVR a fost înființată anul acesta, prin lege, pentru a prelua activitatea de vamă de la Direcția Generală a Vămilor din cadrul ANAF. Vama a redevenit astfel instituție separată subordonată direct Finanțelor, după ce în 2013 activitatea Autorității Naționale a Vămilor a fost trecută la ANAF, ca Direcție Generală a Vămilor. "Am constatat în urma verificărilor pe frontieră în 2016 că nu funcționa niciunul, deși existau raportări că funcționau. E un lucru bun că s-a adus acum unul mai repede, dar trebuie dotate și celelalte vămi, inclusiv cele cu Ucraina. Scanerele, echipele canine și echipele mobile sunt esențiale pentru securizarea și fluidizarea comerțului. Scanerul de la Albița este un lucru foarte bun, dar este faza de început", a declarat pentru Dorel Fronea, strategic customs adviser, EUAM Ukraine. Fronea a condus în trecut vama română.

Care sunt avantajele spațiului Schengen?

Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde Acordul Schengen și Convenția Schengen au fost semnate în 1985 și, respectiv, în 1990. Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice.
Se efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite.
Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.
Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 de miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural.