Licitată de 3 ori, promisă pentru 2016, lucrările la Brașov – Ploiești încep în 2023

Aceasta a precizat că, în prezent, este analizată oferta depusă în vederea revizuirii studiului de fezabilitate a proiectului Autostrăzii Ploieşti-Braşov.

"Oferta este acum în analiză astfel încât să ajungem la un contract care să ne permită obţinerea unei documentaţii bune care să ne ajute să facem o implementare rapidă a execuţiei lucrărilor. Eu nu cred că vom putea vedea în execuţie, mai devreme de trei ani, Autostrada de la Ploieşti până la Braşov. Până atunci, zilele acestea am vorbit cu actuala conducere a Ministerului Transporturilor, domnul ministru Drulă (Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, n.r.), şi cu fosta conducere, domnul ministru Bode. Noi am anunţat nişte proiecte care au scopul de a fluidiza traficul pe DN1, nişte pasaje şi pasarele", a precizat şeful CNAIR.
Mariana Ioniţă a explicat că în zonele cu treceri de pietoni ar trebui gândite pasaje subterane care să ajute la fluidizarea traficului iar în pentru alte zone va fi analizată posibilitatea introducerii unor benzi reversibile.
Ministerul Transporturilor a anunţat, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, că o singură ofertă a fost depusă până la expirarea termenului limită pentru completarea/revizuirea Studiului de Fezabilitate şi elaborarea Proiectului Tehnic necesare construcţiei tronsonului de autostradă Ploieşti - Braşov, respectiv cea a companiei Consitrans SRL.

Valoarea estimată a contractului este cuprinsă în intervalul 48,8 milioane de lei şi 57,67 milioane de lei, fără TVA. Durata contractului este de 30 luni pentru completare/revizuire Studiu de fezabilitate şi de 16 luni pentru elaborarea Proiectului Tehnic de Execuţie.

Potrivit studiilor de trafic, Media Zilnica Anuala (MZA) de vehicule pe zona Comarnic Brașov, la nivelul anului 2020, ar urma să fie undeva de 16.000 pe cel mai aglomerat sector.
Au fost 3 încercări de realizare a autostrăzii
Prima încercare a avut loc în 2004, când Guvernul condus atunci de Adrian Năstase a selectat trei firme pentru construirea tronsoanelor București-Ploiești (Strabag din Austria), Comarnic-Predeal (Vinci din Franța) și Predeal-Brașov (Ashtrom-Roichman, Israel).
În 2004, pe 18 octombrie, la București în prezența premierului francez de atunci, Jean-Pierre Raffarin și a prim-ministrului Adrian Năstase, ministrul Transporturilor de atunci Miron Mitrea semna cu Vinci contractul de parteneriat public-privat cu compania franceză Vinci pentru realizarea a 36 de km de autostrada între Comarnic și Predeal. Costul: 480 milioane de euro

Ulterior, la schimbarea Guvernului la finele lui 2004 și după ce Comisia Europeană și-a exprimat dezacordul privin modul cum au fost selectați concesionării, contractul pentru autostrada spre Brașov nu a mai fost semnat.

Discuțiile privind realizarea autostrăzii măcar între Comarnic și Brașov au continuat, iar în 2009 asocierea Vinci - Aktor (Franța - Grecia) era desemnată licitația pentru realizarea proiectului în parteneriat public-privat. Autostrada de la Comarnic până la Brașov ar fi trebuit să aibă 58 de kilometri și ministrul transporturilor de atunci, Radu Berceanu estima că va costă 1,5 miliarde de euro.

În aprilie 2010, însă, consorțiul Vinci - Aktor a denunțat unilateral contractul, motivul oficial fiind lipsa fondurilor.
16 ianuarie 2014 - Guvernul semnează un Memorandum cu reprezentanții consorțiului Vistrada Nord (Vinci - Strabag - Aktor), câștigător al licitației pentru lucrările la tronsonul Comarnic-Brașov. Apar primele informații: costul autostrăzii crește de la 1,2 la 1,8 mld lei, lungimea scade de la 58 la 52 de kilometir, iar taxa care ar urmă să fie încasată de stat va fi de 7 lei (TVA inclus). În plus, se da termenul oficial pentru semnarea contractului: 20 aprilie 2014. După un an și jumătate contractul de concesionare a picat.