HAOS. DOUĂ LEGI PENTRU CONSTRUCȚIA UNEI AUTOSTRĂZI PE CARE GUVERNUL NU O SUSȚINE ^Recomandat

Legea privind realizarea ”Autostrăzii Unirii” Iași-Târgu Mureș a fost adoptată, la finalul lunii noiembrie 2018, de către Parlamentul României, cu 261 de voturi ”pentru”, 2 voturi ”împotrivă” și 5 abțineri. 

Proiectul prevede construirea Autostrăzii Iași–Târgu Mureș (numită Autostrada Unirii) din bani publici, credite și fonduri europene în maximum 4 ani de la votarea proiectului. Guvernul Dăncilă a anunțat oficial că nu susține proiectul de lege inițiat de zeci de parlamentari din toate partidele politice. Ministerul Transporturilor este responsabil pentru coordonarea realizării Autostrăzii Unirii şi va demara, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, procedurile necesare pentru acest obiectiv de investiţii.

Să bem pentru drumuri

Nebunia a continuat la Cotroceni câteva zile mai tîrziu, unde președintele Klaus Iohannis a organziat o recepție pentru a sărbători elaborarea acestei legi. El a i-a invitat pe toți cei peste 70 de inițiatori ai proiectului de lege. La eveniment nu a fost prezent niciun parlamentar PSD. ”Este, însă, trist că a fost nevoie de o lege pentru ca guvernanții să fie obligați să facă pași concreți. Nu acesta este scopul legiferării. Realizarea unor obiective de acest fel nu ar fi trebuit să aștepte o intervenție a Parlamentului, Guvernul fiind cel care deține toate pârghiile şi resursele pentru administrarea țării. Faptul că legiuitorul a ales să intervină în această problematică sancționează de fapt pasivitatea guvernelor de-a lungul timpului și a celui actual, în mod special, în realizarea unor obiective cruciale pentru dezvoltarea țării, în beneficiul românilor”, a spus șeful statului.

SF în curs de elaborare. Din 2008

Pare aberant că o țară să fie nevoită să își dea o lege prin care să se oblige să facă o autostradă. În condițiile în care primii pași, foarte timizi, pe marginea acestui proioect s-au făcut în urmă cu 11 ani. Mai mult, există un alt document, cu valoare de lege –Master Planul General de Transport– prin care România își asumă în fața UE finalizarea autostrăzii Iași-Târgu Mureș.

Pe site-ul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutier informațiile sunt succinte. „În prezent legătura dintre Moldova şi Transilvania se desfăşoară pe traseele DN 15B-DN 15 şi DN 15-DN 12C-DN 13B care fac faţă cu greu fluxului sporit de trafic. În acest context, Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni devine o alternativă atractivă pentru traficul internaţional de tranzit care se va desfăşura între Coridoarele de Transport Pan-european nr. IV şi IX. Lungimea autostrăzii este de 310 kilometri, iar costurile de 6,4 miliarde de euro. Pe atunci (data, din păcate, nu era specificată), existau „designeri” ai proiectului
Tronson Targu-Mures-Ditrău -91.6 km- SC SEARCH Corporation SRL; Tronson Ditrău-Târgu Neamț -118.100 km- SC IPTANA SA; Tronson Târgu Neamț-Ungheni -100.6 km- SC INOCSA SL. „Studiul de fezabilitate este în curs de realizare”, mai aflăm din documentele CNAIR.

În anul 2007, în vederea alegerii traseului optim, a fost realizat unui Studiu de Prefezabilitate, în valoare de 0,8 milioane de euro. Doi ani mai târziu, în 2009, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a dispus realizarea Studiului de Fezabilitate propriu-zis, pe trei tronsoane distincte: Târgu Mureș-Ditrău, Ditrău-Târgu Neamț și Târgu Neamț-Iași-Ungheni (la un cost total de 4 milioane de euro).

Comisia Europeană a acceptat, în martie 2012, includerea în noua rețea trans-europeană centrală de transport TEN-T Core a traseului Timișoara-Sebeș-Turda-Târgu-Mureș-Iași-Ungheni.

CNADNR a scos la licitație, în iunie 2014, proiectul pentru revizuirea și actualizarea studiului de fezabilitate pentru cele trei sectoare ale autostrăzii Târgu Mureș-Iași.

Prevăzută pentru Sfântul Așteaptă

În fapt, guvernele din ultimii ani nu au avut la suflet această autostradă. În Master Planul de Transport elaborat în 2014 (epoca Victor Ponta și care are valoare de lege), autostrada care trebuia să lege Moldova de Transilvania era împinsă spre termene foarte îndepărtate. "În Master Planul General de Transport, autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ugheni era prevăzută ca şi termen de demarare a studiului de fezabilitate perioada 2021 - 2022. Noi am adus această perioadă în 2017, să demarăm procedurile pentru reactualizarea studiului de fezabilitate. Atât Coridorul 9, cât şi autostrada Târgu Mureş-Ungheni au fost prinse în programul de guvernare al PSD, program care a fost votat şi validat de un număr foarte mare de alegători. Nu aveam cum să nu prindem aceste obiective de investiţii", afirma Răzvan Cuc, care a avut mandate de ministru al Transporrturilor în cursul anului trecut. El a precizat că, pentru reactualizarea studiilor de fezabilitate, au fost alocate, prin bugetul pe 2017, peste 15 milioane de lei, dintre care, pentru porţiunea Târgu Mureş-Ditrău au fost alocate 7,2 milioane de lei, pentru segmentul Ditrău-Târgu Neamţ 4,2 milioane de lei, iar pentru Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni 3,8 milioane de lei. 
"Suntem în procedură de reactualizare a studiilor de fezabilitate. Sumele sunt absolut suficiente pentru stadiul în care ne aflăm în acest moment. La fel vorbim şi de studiile de fezabilitate pentru Ploieşti-Buzău, Buzău-Focşani, Focşani-Bacău şi Bacău-Paşcani. Am alocat, repet, sume suficiente", a adăugat ministrul Transporturilor.  

Desigur, lucrurile nu s-au mișcat în direcția corectă, de aceea a și fost nevoie de o lege pentru realizarea autostrăzii.

Autostrada scoasă pe tușă

În luna noiembrie a acestui an, două asociații au semnalat faptul că guvernul intenționează să abandoneze Autostrada Iași-Ungheni. Asociaţiile „Moldova Vrea Autostradă” şi „Împreună pentru A8” au criticat dur intenţia Executivului de a renunţa la Autostrada 8 Iaşi-Târgu Mureş, spunând că aceasta şi Bacău-Braşov (A13) nu sunt în concurenţă.

"Ideea Ministerului Transporturilor a fost studierea şi compararea opţiunilor strategice în legătură cu dezvoltarea relaţiei Moldova-Transilvania. În fapt, Analiza concluzionează, amestecând neprofesionist diverse argumente şi cifre, multe dintre ele prezentate cu mare rezervă chiar de către autori, dar plasate sub autoritatea BEI PASSA, că autostrada Bacău-Braşov ar trebui să fie singura relaţie Est-Vest. Încă de la început facem precizarea că cele două autostrăzi prevăzute în Master Planul General de Transport al României (MPGT), şi anume Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş (A8) şi Bacău-Braşov (A13) nu sunt în concurenţă, ci doar ierarhizate de către politica de dezvoltare a reţelei Europene TEN-T. Prezentăm mai jos principalele obiecţii pentru care asociaţiile noastre resping ideea principală a Analizei –ce pare construită numai pentru a confuziona publicul şi a bloca realizarea A8 Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş. Întreaga Analiză cerută de MT şi CNAIR pleacă de la o teză absolut falsă, şi anume că rezolvarea problemelor economice ale Moldovei ar sta în găsirea unei traversări a Carpaţilor (dacă se poate, şi cea mai ieftină) şi nu în conectarea Moldovei cât mai repede posibil la reţeaua europeană de transport rutier”, arată asociațiile.

Cum s-a născut Legea Autostrăzii Unirii

Citit în această cheie, demersul inițierii unei legi care să oblige România să construiască Autostrada Târgu Mureș-Iași are o logică.

În primăvara anului trecut, 70 de senatori și deputați, inițiau un „Proiect de Lege privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi-Târgu Mureş Autostrada Unirii”.

Revista TIR a studiat parcursul de 20 de luni până la adoptarea legii. În „Expunerea de motive” se semnala că "anul acesta s-au împlinit zece ani de când ieșenilor și locuitorilor din regiunea de Nord-Est li se promite construirea Autostrăzii Iași-Târgu Mureș. Avâd în vedere că Moldova a rămas o regiune subdezvoltată a României, cu un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 40% mai mic decât media națională, Autostrada Iași-Târgu Mureș își justifică necesitatea și oportunitatea. Singurul tronson pentru care s-a decis scoaterea la licitație a studiului de fezabilitate este Târgu Neamț-Iași-Pașcani, însă nu s-a concretizat nimic până la acest moment.

Cuantificăm zece ani de studii şi zeci de milioane de euro cheltuite pe studii de fezabilitate, studii care zac neatinse prin sertare. Oricât de mult are nevoie România de o autostradă de legătură între Moldova şi Transilvania, acţiunile Guvernului denotă o totală lipsă de strategie şi direcţie", se arată în expunerea de motive.

Guvernul nu susține autostrada

Deși nu a făcut nimic pentru autostrada Iași-Târgu Mureș, executivul a decis să nu susțină adoptarea Legii care l-ar obliga să facă această autostradă. Documentul este semnat de fostiul premier Mihai Tudose. Între motivele invocate de executiv este faptul că legea nu este clară. Guvernul mai spune că va face autostrada și fără lege și promite că studiile de fezabilitate vor demara în 2017, fapt care nu s-a întâmplat. De asemenea, în documentul de respingere, se spunea că, până la finalul anului 2019, vor fi terminate studiile de fezabilitate, ceea ce iarăși nu s-a întâmplat.

În final, Legea a fost adoptată cu largă majoritate:

Art.1. - Prezenta lege aprobă executarea obiectivului de investiții Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, denumită în continuare Autostrada Unirii. Autostrada Unirii începe la granița României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste râul Prut și se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Brașov-Borș, în apropierea orașului Târgu Mureș.

Art.2. - Obiectivul de investiții Autostrada Unirii se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe și din fonduri europene nerambursabile și/sau prin parteneriat public/privat. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanțare comunicat de Ministerul Transporturilor.

Art.3. - Ministerul Transporturilor este ministerul responsabil pentru coordonarea realizării obiectului de investiții Autostrada Unirii.

Art.4. - Ministerul Transporturilor va demara, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, procedurile necesare pentru realizarea obiectivului de investiții Autostrada Unirii.

Se poate cu bani europeni

Comisarul european Corina Creţu exprimă disponibilitatea sa şi a DG Regio de a finanţa din fonduri UE studiul de fezabilitate şi etapizarea construcţiei autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, subliniind că pentru aceasta este necesară o solicitare din partea autorităţilor române. „Reiterez disponibilitatea mea şi a serviciilor DG REGIO de a finanţa prin fonduri europene studiul de fezabilitate şi etapizarea construcţiei autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Aceasta poate fi eligibilă pentru cofinanţare din Fondurile structurale şi de investiţii europene, având în vedere faptul că face parte din reţeaua TEN-T de bază, fiind inclusă totodată şi în Master Planul General de Transport”, afirmă Corina Creţu.

Ea precizează că rămâne la latitudinea autorităţilor române dacă doresc să facă o solicitare în acest sens Comisiei Europene.