De ce au invadat urșii autostrada spre Ungaria

”Din păcate am avut aceste cazuri care se puteau termina tragic și pentru oameni, nu numai pentru animale, pentru că măsurile de protecția mediului și a faunei nu sunt luate în serios. Adică am văzut premieri, directori de companie, care iau în derâdere, este o glumiță ”autostrăzile și urșii”, când de fapt este un lucru normal să construiești infrastructura cu anumite măsuri care să protejeze și conducătorii auto și mediul, în speță gardurile. Pe autostrada Sibiu- Orăștie nu există ecoducte, singurele zone de traversare pentru animale sunt pasajele pe unde trec mașinile sau acolo unde sunt poduri, prin valea de sub pod. Sunt singurele zone de permeabilitate, probabil insuficiente. Proiectul vine din perioada 2008-2009 când în România mediul nu se lua în serios. Pe marginea autostrăzii sunt niște garduri foarte fragile, nu au nici înălțimea suficientă, nici rezistență, nici nu sunt ancorate bine în sol. În proiectul de acord de mediu pentru autostrada Sibiu-Pitești se prevăd garduri speciale pentru mamifere mari care au 3 metri înălțime, cel puțin 50 cm îngropate în pământ și anumite caracteristici de rezistență. Dar pentru ce s-a construit până în prezent s-au pus niște garduri fragile. Este doar o plasă care se întinde, câinii sapă pe sub ea, s-a tratat la mișto”, a explicat Cătălin Drulă.
În ceea ce privește ecoductele, Cătălin Drulă spune că acestea s-au făcut serios doar pe autostrada Lugoj-Deva.

”Abia pe Lugoj-Deva, la insistențele Comisiei Europene, care a cerut un acord de mediu serios acolo, sunt ecoducte mai serioase. Mai avem faimoasele tuneluri pentru urși, numai că tunelurile sunt pentru mașini, nu pentru urși. Și pe autostrăzile românești trebuie să construim tuneluri. Este o teamă pentru proiectantul român să străbată zonele accidentate prin tuneluri. Făcând tunelul, deasupra muntele rămâne intact, iar animalele pot trece fără probleme”, a mai spus acesta.

Ca să nu mai avem astfel de probleme, cu animale care intră pe autostradă, Cătălin Drulă spune că problema trebuie tratată serios.

”Pentru autostrăzile în exploatare trebuie realizate garduri solide. Pentru viitoarele autostrăzi, să nu mai avem glumițe pe la politicieni cu urșii și liliecii și să se proiecteze aceste măsuri firești care există în orice țară de la vestul României: ecoducte, tuneluri, măsuri de reducere a impactului infrastructurii asupra mediului. Există o Directivă europeană care prevede aceste lucruri, numai că cei de la drumuri au rămas un pic cu mentalitatea din anii 70”, a declarat Cătălin Drulă.

Cum au ajuns urșii pe autostradă

Mihai Pop, reprezentant Asociația Carnivore Mari, este de părere că actuala zonă de traversare pentru animale de pe autostrada Sibiu-Orăștie nu este proiectată corespunzător, ceea ce împinge animalele pe drumul rutier.

”Ecoductul de acolo pe partea de nord are tot ce-i trebuie, în schimb, pe partea cealaltă, după ce trece autostrada, dă în drumul național și apoi este o casă și sunt niște ferme, ceea ce înseamnă doar jumătate de ecoduct. Un ecoduct trebuie să îndeplinească anumite condiții pe ambele părți, fiindcă altfel devine o capcană. După ce trec ecoductul animalele sunt prinse în acea zonă între autostradă și drumul național, fără să poată trece. Pe autostradă ajung cel mai probabil deoarece gardurile acelea din stânga și din dreapta ecoductului au fost forțate. Puțin probabil să intre pe la intrările pe autostradă. Cel mai probabil urșii au găsit niște breșe în acele garduri care nu sunt potrivite pentru specia urs. Sunt bune pentru alte specii de talie mai mică. Deci animalul prins în zona ecoductului nu este exclus să forțeze gardul ca să iasă din acea insulă. Pentru un urs să sară un gard cum sunt cele de lângă autostradă sau să-l rupă este nimic. Acolo sunt niște greșeli de mentenanță. Indiferent de animal, nu are ce să caute pe autostradă. Nu poți spune că autostrada este funcțională dacă îți intră în fiecare zi animale pe ea”, a explicat acesta.

Mihai Pop este de părere că urșii au ajuns în acea zonă în căutare de ghinde, iar faptul că aceste carnivore coboară la finalul verii de la munte în zona de deal, nu este un mister.
”În perioada de sfârșit de vară-început de toamnă urșii încep să coboare din zonele de munte spre zonele de deal unde există păduri de stejar, păduri de gorunete, după ghindă. Acea zonă este o zonă marginală a habitatului ursului, dar în această perioadă se pare că zona este folosită mai intens. Ce aș vrea să subliniez că în cazul de față nu este o problemă doar pentru urs. Urșii reprezintă doar ce se vede, dar frecvent pe marginea autostrăzii o să vedeți câini, vulpi, bursuci, mistreți. Una dintre regulile funcționării autostrăzilor este că trebuie să fie impermeabile pentru animale. A doua regulă este legată de a asigura trecerea animalelor dintr-o parte în alta. Ăsta nu este un moft. Un animal înghesuit va face orice poate să iasă și frecvent va intra pe autostradă ca să treacă în partea cealaltă. În Grecia până acum câțiva ani prin habitatele care traversau habitatul ursului erau 3-4 accidente pe an. Au înălțat gardul, au electrificat zonele mai importante, au făcut și niște porți speciale, fiindcă trebuie să facilitezi și ieșirea în cazul în care animalul intră pe autostradă. Lucrurile acestea trebuie făcute fiindcă este vorba și despre animale, dar în primul rând este vorba despre siguranța cetățeanului. În SUA s-au făcut niște calcule și sumele plătite de companiile de asigurări pentru accidente în care sunt implicate animale depășesc de două ori costurile aferente construcției de ecoducte”, a explicat acesta.

Autoritățile din Sibiu iau în calcul amplasarea unor garduri electrice pe segmentele împădurite ale Autostrăzii A1 Sibiu-Orăștie, în zona Aciliu – Miercurea Sibiului, dar și realizarea de goane cu vânători.

Mihai Pop, reprezentant Asociația Carnivore Mari, este de părere că goanele organizate de vânători nu sunt o soluție bună.
”Am văzut că la Sibiu s-a propus realizarea de goane oarbe. Astea sunt total ineficiente. Unde să-l gonești, către ce? Dacă vânătorii încep să facă goane oarbe în acea zonă vor crește agitația între animale, le mută din stânga în dreapta, le duc spre oameni. Gardurile electrice sunt foarte bune, dar trebuie bine planificate și întreținute, iar pe infrastructura care există, nu pot fi montate. Este nevoie de altceva”, a explicat Mihai Pop.