CNAIR A RECEPȚIONAT O LUCRARE NECONFORMĂ, NETERMINATĂ ȘI PENTRU CARE NU A CALCULAT PENALITĂȚI DE ÎNTÂRZIERE ^Recomandat

„Misiunea de audit a avut drept scop obținerea unei asigurări rezonabile asupra faptului că situațiile financiare auditate ale Ministerului Transporturilor nu conțin denaturări semnificative ca urmare a unor abateri sau erori, permițând astfel să se exprime o opinie cu privire la măsura în care acestea sunt întocmite”, se arată imediat după cuprinsul documentului care are 406 pagini.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu a avut alocat un capitol separat așa cum s-a întâmplat în rapoartele anuale trecute.
„Referitor la datoria publică guvernamentală garantată, în Raportul de audit sunt prezentate constatările cu privire la datoria publică guvernamentală, rezultate din misiunile de audit de conformitate efectuate de către Curtea de Conturi la entitățile beneficiare, respectiv la: Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA–CNAIR SA, Ministerul Mediului”, spune documentul.

CNAIR se uită în altă parte
Există un caz asupra căruia inspectorii Curții de Conturi s-au aplecat cu atenție. El este emblematic pentru CNAIR, care a recepționat lucrări din fonduri europene neterminate, incomplete, dar pentru care a făcut plăți.
„În Bugetul de venituri și cheltuieli al CNAIR SA pentru anul 2017, la titlul „Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă”, au fost alocate atât fondurile aferente tragerilor din împrumuturi, cât și cele aferente contribuției Guvernului României (inclusiv impozite și taxe) pentru patru proiecte finanțate din împrumuturi externe, aflate în derulare la nivelul CNAIR SA.
Obiectivul misiunii de audit la CNAIR SA a fost legalitatea utilizării și rambursării fondurilor provenite din finanțări rambursabile, respectiv a celor provenite din Împrumutul BEI 23.371 pentru finanțarea Proiectului de reconstrucție a drumurilor afectate de inundații (BEI II), aprobat prin Legea nr. 218/2006 pentru ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții privind Proiectul de reconstrucție a drumurilor afectate de inundații.
Principalele aspecte constatate cu privire la utilizarea fondurilor provenite din acest împrumut se referă la Contractul de execuție și lucrări și prestări servicii de proiectare la obiectivul Consolidare și amenajare scurgere ape pe DN 55 km 4+400 –km 71+100, încheiat de CNAIR prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova, în cazul căruia s-a constatat că nu a fost încheiat un act adițional care să modifice termenii contractuali inițiali cu privire la articolele de lucrări, cantitățile necesare și valoarea contractului, rezultată ca urmare a elaborării proiectului tehnic și a detaliilor de execuție”, se arată în document.
Astfel a apărut prima acuzație pe care am numi-o neglijență deliberată.

S-a lucrat după cum i-a tăiat capul
„În aceste condiții, lucrările de construcții realizate au fost decontate în baza contractului încheiat, respectiv a listelor de cantități propuse de către antreprenor în oferta financiară, așa cum rezultă din situațiile de lucrări intermediare întocmite de către antreprenor și acceptate de către beneficiar. Deși nu a fost încheiat un act adițional prin care să se modifice termenii contractuali, din verificarea efectuată a rezultat faptul că lucrările au fost executate în cantități diferite față de cele prevăzute în contract”, spune Curtea de Conturi.
A doua acuzație: fals în acte.

Semnează ca primarii
„Cu toate că lucrările de frezare efectuate până la data de 31 mai 2016 au fost recepționate, așa cum rezultă din procesele-verbale de recepție calitativă, și au fost decontate pe baza Situațiilor de lucrări intermediare nr. 1-9, în Situația de lucrări nr. 10, aceste cantități ale lucrărilor recepționate și decontate au fost diminuate în mod nejustificat.
Având în vedere aspectele constatate, există incertitudine cu privire la realitatea tuturor lucrărilor efectuate, precum și la conformitatea acestora cu prevederile contractuale și proiectul tehnic. De asemenea, nu au fost calculate penalități de întârziere conform clauzelor contractuale, deși lucrările de drum au fost realizate în proporție de 75,51%, iar lucrările de poduri în proporție de numai 3,13%, în condițiile în care termenul de finalizare era data de 31 decembrie 2017. La nivelul CNAIR SA, nu a fost implementat standardul de control intern managerial privind separarea atribuțiilor și responsabilităților, consecința acestui aspect constând în creșterea riscului de eroare, fraudă, încălcare a legislației, precum și a celui de a nu putea detecta aceste probleme”, arată Raportul Curții.
A treia acuzație: lucrări neconforme.
A patra acuzație: plăți ilegale.
A cincea acuzație: recepția unor lucrări neterminate.

Recomandări
„Conducerea CNAIR SA va dispune măsurile necesare pentru:
- analiza modului de derulare a Contractului de execuție și lucrări și prestări servicii de proiectare, verificarea realității tuturor lucrărilor efectuate în baza acestui contract, precum și a conformității acestora cu prevederile contractului și proiectului tehnic. În situația în care sunt constatate nereguli (plăți nelegale, nejustificate etc.), să fie dispuse măsurile legale pentru remedierea/recuperarea acestora;
- analiza cauzelor care au condus la nefinalizarea lucrărilor în cadrul Contractului de execuție și lucrări și prestări servicii de proiectare și, în situația în care se constată că aceste întârzieri sunt din vina antreprenorului, dispunerea de măsuri pentru aplicarea clauzelor contractuale, precum și sancționarea consultantului pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în Contractul de servicii de consultanță.
În concluzie, implementarea Proiectului de reconstrucție a drumurilor afectate de inundații (BEI II), finanțat din fondurile împrumutului BEI 23371, se realizează cu întârziere, principala cauză care a generat întârzieri în implementarea proiectului fiind determinată de nivelul scăzut al alocărilor bugetare”, spun inspectorii.

Cum s-au evaporate 2,2 milioane din fondurile europene
Curtea de Conturi a avut două misiuni de audit la nivelul Programului Operațional Sectorial Transport (POS Transport). O misiune a privit auditul cheltuielilor declarate Comisiei Europene prin Aplicația finală de plată transmisă Comisiei Europene la 31.03.2017. O alta a vizat o misiune de evaluare a stadiului implementării recomandărilor formulate în misiunile anterioare de audit de operațiuni, de sistem și de închidere ale Autorității de Audit, pentru POS Transport. Ca urmare a verificărilor efectuate, s-au constatat deficiențe cu impact financiar în sumă de 2.265 mii lei, cauzate de certificarea unor cheltuieli neeligibile.
Astfel, „în cazul unui proiect retrospectiv având ca obiectiv construcția unei autostrăzi și a unei variante de ocolire a unui oraș la standard de autostradă, au fost constatate cheltuieli neeligibile astfel: în cazul contractului de supervizare a unor lucrări de execuție au fost identificate cheltuieli neeligibile reprezentând costuri auxiliare autorizate de către AM POST, cu toate că rapoartele trimestriale ale consultantului nu au inclus documente justificative de plată pentru aceste costuri. Impactul neregulii asupra cheltuielilor incluse în eșantion este în sumă de 301 mii lei; cheltuieli neeligibile reprezentând costuri aferente exproprierii unor imobile proprietate privată, costuri care au fost determinate greșit prin înscrierea eronată a imobilului într-o altă categorie de folosință decât cea rezultată din extrasul de carte funciară. Impactul neregulii asupra cheltuielilor incluse în eșantion este în sumă de 191 mii lei”. Banii vor trebui returnați.

Document p 349

Care sunt reproșurile la adresa Ministerului Transporturilor

În cadrul misiunii de audit financiar, la Ministerul Transporturilor s-au constatat abateri care privesc modul de reflectare în evidența contabilă a unor elemente patrimoniale sau a unor operațiuni derulate în cadrul activității specifice, care au influențat acuratețea situațiilor financiare, semnificative fiind următoarele:
”1. înregistrarea necorespunzătoare în contabilitate a sumei de 4.380 milioane lei, reprezentând corecțiile asupra valorii acțiunilor necotate deținute de minister la diverse societăți sau companii, nefiind respectat conținutul economic al tranzacțiilor și denaturând informațiile prezentate în contul de „Rezultat patrimonial” și bilanțul contabil al ministerului.
2. în urma verificării prin sondaj a sumelor evidențiate în fişele de cont pentru contul „Titluri de participare necotate” s-a constatat neînregistrarea unor ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare în sumă de 4.006 milioane lei pentru Compania Națională de Căi Ferate „CFR SA” și Societatea Națională de Căi Ferate „CFR Călători” SA.
3. MT nu a înregistrat în evidențele contabile contravaloarea unui teren aparținând domeniului public al statului și dat în administrare Registrului Auto Român (RAR), care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor și, de asemenea, nu a efectuat nici reevaluarea acestuia.
4. denaturarea cheltuielilor cu bunuri și servicii și a datoriilor comerciale, prezentate în situațiile financiare întocmite la data de 31.12.2017, cu suma de 168 mii lei, ca urmare a neînregistrării unor facturi emise de furnizori pentru serviciile prestate în luna decembrie 2017.
5. Gradul de realizare a sumelor aprobate în bugetul pe anul 2017, reprezentând subvenții pentru transportul de călători cu metroul, a fost de numai 71,45%, ca urmare a nealocării către Societatea Metrorex a subvenției pentru transportul cu metroul, în sumă de 101 milioane lei.
6. în perioada 17.05.2013-17.02.2016, Ministerul Transporturilor, în calitatea sa de autoritate publică tutelară, nu a respectat prevederile legale din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, respectiv nu a propus numirea, cu respectarea dispozițiilor legale, a unor noi membri ai Consiliului de Administrație la Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA (CN ACN SA).”

Cum se sifonează bani la Metrorex
Au existat bani plătiți pentru lucrări neexecutate. Plus, sporuri de noapte pentru lucrări ce puteau fi făcute ziua: „S-au efectuat plăți pentru servicii neexecutate în cantitatea facturată și plătită în cadrul Acordului-cadru pentru servicii de dezinsecție, deratizare, igienizare, erbicidare, precum și a contractelor subsecvente, întrucât în calculul tarifului unitar pe metru pătrat aplicat la serviciile contractate a fost introdus și acceptat un spor de noapte de 20%, justificat de faptul că aplicarea substanțelor toxice pentru dezinsecție, deratizare și dezinfectare în locurile publice și pe tunele (spații închise) nu se poate desfășura în prezența publicului călător. Totuși, pentru serviciile de erbicidare la depouri, unde este construită ieșirea la suprafață a liniei, această acțiune se poate desfășura și în timpul zilei, mai ales datorită faptului că zonele de erbicidat se află în spațiu deschis”, arată documentul.
Banii de investiții au rămas necheltuiți. „Din verificarea modului de realizare a programului de investiții pe anul 2017 s-a constatat un grad redus de execuție a cheltuielilor de investiții finanțate din alocații de la bugetul de stat, nerespectându-se astfel prevederile legale privind buna gestiune financiară/ eficiența și eficacitatea fondurilor alocate prin bugetul de
venituri și cheltuieli aprobat”.

Cum nu s-a dorit însănătoșirea CFR Marfă
CFR Marfă este unul dintre cei mai mari datornici. Asta și pentru că nu face ceea ce trebuie pentru recuperarea datoriilor pe care alte societăți le au către CFR Marfă.
„Din analiza și verificarea modului de desfășurare a activităților de decontare a prestațiilor de transport de marfă cu căile ferate străine s-a constatat neînregistrarea și nerecuperarea dobânzilor penalizatoare aferente prestațiilor efectuate de către CFR Marfă SA în favoarea Căilor Ferate Sârbe, conform procedurilor internaționale care reglementează relațiile financiare dintre societățile feroviare, în cuantum de 126 mii euro.
În urma verificării situației datoriilor către furnizori la data de 31.12.2017, s-a identificat un sold de plată către CNCFR SA reprezentând 92% din totalul datoriilor către furnizori, respectiv suma de 793.430 mii lei, sold care include debite din datorii comerciale și penalități pentru plata cu întârziere sau neplata prestațiilor, sume care au fost recunoscute de CFR Marfă SA prin extrase de confirmare solduri la data de 31.03.2016 și la data de 31.07.2017. Din analiza situației plăților efectuate de CFR Marfă în contul CNCFR SA pentru anul 2017, respectiv suma de 78.350 mii lei, rezultă faptul că au fost stinse cu prioritate penalitățile, acestea reprezentând 55% din totalul plăților.”, arată Curtea de Conturi.