Ce bani europeni ar putea să primească România pentru autostrăzi în exercițiul 2021-2027

România, precum și celelalte state europene, negociază în prezent viitorul cadru al exercițiului financiar european 2021 - 2027, practic bugetul multianual al UE care vine împărțit pe diferite programe. Dacă până acum pentru țara noastră au fost acordate fonduri europene pentru infrastructura de transport, noul buget, la cum arată datele din draftul Guvernului, ar urma să fie simțitor mai mic. Asta din cauza orientării UE în noul exercițiu financiar către proiecte de digitalizare, inovare, dar și de mediu, „Green”.

Astfel, pentru perioada 2021 - 2027 România ar putea primi doar 4 miliarde de euro, din care doar 2,6 mld euro să fie din Fondul de Coeziune și 1,4 mld euro din Fondul de Dezvoltare Regională. La această sumă, în cadrul Programului Operațional, contribuția din bugetul național ar urma să fie 3,9 mld euro.

Aceste fonduri vor fi alocate pentru toate axele Programului Operațional, nu doar pentru autostrăzi, drumuri și căi ferate.

Conform draftului, gradul de cofinanțare națională care este luat în discuție pentru proiecte de autostrăzi și căi ferate ar urma să fie de 40%, spre deosebire de 85% în prezent (75% inițial în POIM 2014 - 2020).

Bani mai puțini care se vor duce pe proiecte vechi și neterminate

Din sumele care vor reveni unor astfel de proiecte de infrastructură o bună parte se vor duce către proiectele pe care România le are în lucru sau care vor începe curând - practic proiectele de autostrăzi și căi ferate pe care România nu a reușit să le termine la timp.

Similar cu trecerea dintre ultimele două exerciții financiare, astfel de proiecte vor fi „fazate” și, practic, vor „mânca” din noul buget. Exemple de astfel de proiecte ar fi autostrada A1 Sibiu - Pitești sau Autostrada de Centură a Capitalei (A0), tunelurile de pe A1 Lugoj - Deva sau finalizarea lucrărilor feroviare din Ardeal.

Cu o bună parte din fonduri alocate proiectelor „fazate”, este foarte posibil ca ce rămâne să mai ajungă doar pentru câteva mari proiecte noi.

Așa cum deputatul USR Cătăin Drulă a semnalat miercuri, în draftul Guvernului ca proiecte noi pe fonduri europene ar putea apărea doar autostrada Ploiești - Buzău și modernizarea căii ferate Arad - Timișoara. Alte proecte, precum Autostrada Unirii A8 Tg. Mureș - Iași ar putea rămâne pe dinafară în ceea ce privește finanțarea nerambursabilă de la UE.

„Situația este foarte gravă și ar trebui, în primul rând, ca guvernul să o prezinte cu onestitate cetățenilor și, în al doilea rând, să se lupte cu cerul și pământul la Bruxelles ca să obținem un buget mai mare pentru dezvoltarea de infrastructură rutieră”, spune Drulă.

Ce bani europeni ar putea primi România - Programul Operațional Transporturi 2021 2027

Alocare financiară totală: 7,8 mld euro:

Fondul de Coeziune: 2,59 mld euro
Fondul European de Dezvoltare Regională: 1,38 mld euro
Cofinanțare propusă de la de la bugetul de stat: 3,88 mld euro

Asociația Moldova Vrea Autostradă cere Guvernului să solicite o derogare de la Comisia Europeană pentru a primi bani mai mulți

Față de informațiile discutate în Guvern, Asociația Moldova Vrea Autostradă a transmis o interpelare către Guvern în care schițează, practic, și posibilitatea unor soluții care ar putea duce la sporirea fondurilor europene destinate României pentru Transport.

Astfel, Asociația întreabă Guvernul de „negocierea la Bruxelles a unei derogări privind finanțarea din partea CE care privesc abordările ecologice, cu alocarea de sume suficiente pentru cofinanțarea execuției întregii rețele de autostrăzi de pe coridorul principal TEN-T CORE, având în vedere recomandarea Comisiei Europene ca rețelele principale de transport TEN-T CORE să se finalizeze până în 2033”.

În plus, Guvernul ar putea identifica soluții tehnice pentru „realizarea autostrăzilor în cadrul unei rețele ecologice de transport (de exemplu integrarea în rețele multimodale de transport regionale, asigurare stații de încărcare autovehixule electrice/benzi de încărcare wireless/rețele de încarcare aeriene pentru camioane, etc)”, susține Asociația.

Totodată, ONG-ul sugerează o propunere de „programe pilot cu finanțare directă de la Bruxelles pentru finalizarea conectării la rețelele principale de transport a celor mai defavorizate regiuni (Regiunea de Nord-EST)”.

Autostrăzile în construcție în România în 2020. Negru - finalizate / Roșu - în lucru (*inclusiv Lugoj - Deva, Lot 3, deschisă, dar cu restricții).
---

Ce bani europeni a avut până acum România la dispoziție

În momentul de față, România primește finațare europeană nerambursabilă pentru transport prin cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare, negociat în 2013 și cu aplicare până în 2020, cu o extensie de trei ani (regula N+3) pentru finanțarea proiectelor aprobate.

POIM (2014 - 2020) beneficiază de o alocare financiară de cca. 10,8 mld. Euro, din care:

Fondul de Coeziune - 6,94 mld. Euro
Fond European de Dezvoltare Regională - 2,28 mld. Euro
Euro Cofinanțare - 1,62 mld. eur

Din toate aceste fonduri, doar o parte sunt practic destinate pentru proiecte de infrastructură de transport rutier și feroviar. Mai exact 3,45 mld de euro, împărțite astfel:

Pe Axa Prioritară 1 - Fondul de Coeziune:

- Căi Ferate (TEN-T Central): 1,02 mld euro
- Autostrăzi și drumuri TEN-T - rețea principală (construcție nouă) - 1.52 mld euro

Pe Axa Prioritară 2 - Fondul European de Dezvoltare Regională:

- Căi ferate (TEN-T principal) - 0,24 mld euro
- Căi ferate (TEN-T extins) + alte căi ferate - 0,036 mld euro
- Autostrăzi (TEN-T principal + TEN-T extins) - 0,5 mld euro
- Alte drumuri - 0,13 mld euro

TOTAL: 3,45 mld euro

În fostul exercițiu financiar, Programul Operațional Sectorial - Transport (POS-T) 2007 - 2013 bugetul total a fost de circa 5,04 mld de euro din care Fondul de Coeziune a reprezentat 4,23 mld de euro.

Cum se adoptă bugetul UE și cum se pot schimba finanțările propuse

Trebuie precizat că negocierile pe bugetul UE nu sunt nici pe departe finalizate. Conform procedurilor, Comisia Europeană dezvoltă draftul bugetului și apoi îl prezintă Consiliului European, format din șefii de stat sau premierii statelor membre.

Consiliul adoptă o poziție asupra draftului, iar bugetul UE ajunge să fie supus votului Parlamentului european. După votul din Parlament, inclusiv aprobarea sau nu a unor amendamente aduse Bugetului, Consiliul European va avea votul final privind adoptarea sau nu a noului buget.

Pe tot acest parcurs procedura bugetul poate fi modificat prin diverse amendamente, deși acest lucru nu se întâmplă la scară largă și de obicei negocierile se poartă puternic și la nivel politic.

Spre exemplu, în 2013, când bugetul european pentru perioada 2014 - 2020 era negociat la Bruxelles, România a obținut în cadrul discuțiilor din Consiliul European creșterea fondurilor alocate cu 18%.

Dacă Consiliul European nu acceptă amendamentele votate în Parlamentul European, se formează un Comitet de Conciliere format din membri ai Consiliului și membri ai Parlamentului European pentru a se pune de acord. Dacă nu se ajunge la un consens, Comisia Europeană trebuie să vină cu un nou draft al bugetului. (hotnews)