ROMÂNIA A ÎNȘELAT EUROPA ÎN MATERIE DE AUTOSTRĂZI. CELE 10 ȘOSELE DE MARE VITEZĂ NEREALIZATE ^Recomandat

Revista TIR Magazin vă prezintă o analiză a proiectelor de infrastructură rutieră asumate de România, în urmă cu aproape șase ani, prin „Master Planul General de Transport al României”.

Documentul are nu mai puțin de 300 de pagini.

Master Planul analizează obiectivele majore ale sistemului național de transport. Prin urmare, acesta constituie un instrument strategic de planificare a intervențiilor majore (proiecte și alte acțiuni) ce sunt semnificative pentru obiectivele de transport la scară națională. Acest lucru implică faptul că o serie de intervenții la scară redusă nu fac obiectul Master Planului, ceea ce nu înseamnă că aceste intervenții nu pot și nu trebuie să fie promovate și finanțate de către Ministerul Transporturilor.

Orizontul de timp al Master Planului

1. Orizontul de timp al Master Planului este anul 2030. Având în vedere nivelul de incertitudine asociat prognozelor pe termen lung, orice recomandare dincolo de acest orizont de timp va trebui să fie reconfirmată printr-o actualizare a planului (de exemplu, o revizuire a Master Planului în anul 2025).
2. Cu toate acestea, pentru sectoarele cu o volatilitate ridicată, cum ar fi sectorul de transport aerian – în care nivelul de incertitudine asociat prognozelor de trafic este unul mai ridicat decât, de exemplu, în cazul transportului rutier, orizontul în care recomandările Master Planului trebuie luate în considerare (în sensul planificării și promovării investițiilor) se limitează la anul 2020, iar recomandările dincolo de acest an vor trebui reconfirmate prin analize suplimentare, studii de piață (cerere/, trafic), etc.

Două niveluri de urgențe la autostrăzi

„În urma unor analize, au fost stabilite cinci coridoare cheie la nivel național și mai multe intercoridoare care să asigure nevoia de conectivitate a populației și a mediului de afaceri, care stau la baza identificării proiectelor din sectorul rutier.

S-au stabilit două niveluri de „urgență” în materie de autostrăzi.

Alcătuirea Rețelei de Nivel 1 recomandate a fost realizată, în principal, în baza performanței individuale a proiectelor componente, dar și luând în considerare conectivitatea rețelei în ansamblu și asigurând furnizarea unei structuri logice. Este important de menționat faptul că acesta nu este un proces pur mecanic, de vreme ce rețeaua rezultată trebuie să aibă o consistență internă, mai ales în ceea ce privește coerența conectivității. Această țintă nu poate fi atinsă doar urmare a unui proces de selecție a celor mai avantajoase proiecte sub aspect economic și combinarea acestora sub forma unei rețele.

Cele mai importante autostrăzi în funcție de punctajul dobândit (prioritare) asumate de România în fața Comisiei Europene. Costul total pentru realizarea autostrăzilor de mai jos este de 13,2 miliarde de euro”, se arată în Master Plan.

Topul Autostrăzilor din România

 

1. Sibiu – Pitești Cost: 1,673 miliarde euro Punctaj: 120

„Odată cu implementarea proiectului de autostradă Pitești – Sibiu se va avea în vedere mărirea etapizată a capacității de transport pe autostrada A1 între București și Pitești, prin

suplimentarea cu câte o bandă pe fiecare sens de circulație. Din analizele realizate cu Modelul Național de Transport a rezultat necesitatea acestei intervenții deoarece noul coridor rutier dintre Constanța și vama Nădlac va prelua o parte din fluxurile transcarpatice dintre Muntenia și Transilvania și va genera noi călătorii atât la nivelul transportului de mărfuri cât și de pasageri. Viteza medie înregistrată pe traseu crește până la 89 km/h urmare a implementării acestui proiect. Timpii de călătorie pe durata orelor de vârf scad cu 27%”, se arată în Master Plan.

Realizări:

Construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti a început extrem de timid, pe tronsonul Sibiu-Boiţa.
Abia la finalul anului trecut, Proiectul pentru finanţarea autostrăzii Sibiu – Piteşti a fost trimis spre aprobare la Comisia Europeană, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, în cadrul Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (CM POIM) care a avut loc în Braşov.

În 2016, fostul ministru al Transporturilor Sorin Buşe a precizat că autostrada Piteşti – Sibiu ar urma să fie finalizată în 2021, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în Master Plan. În acest moment, autoritățile spun că, în cel mai optimist scenariu finalizarea autostrăzii este 2024, cu doi ani mai târziu decât în Master Plan.

 

2. Comarnic – Brașov Cost: 997 milioane euro Punctaj: 82

„Viteza medie înregistrată pe traseul dintre București și Brașov crește până la 88 km/h, urmare a implementării proiectului. Timpii de călătorie în timpul orelor de vârf scade cu 25%. Drumul operează aproximativ 50.000 de vehicule (MZA) pe ambele sensuri. Impactul generat asupra celorlalte moduri de transport este mic, înregistrându-se o scădere a volumului de trafic aferent transportului feroviar de călători și mărfuri”, se arată în Master Plan.

Realizări:

Lucrările la lotul Râşnov – Cristian au început oficial pe 20 mai 2019. Termenul pentru finalizarea lucrărilor pe acest sector de autostradă este aprilie 2020. Contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 5 din autostrada Comarnic-Braşov, sector Râşnov – Cristian şi Drum de Legătură, lungime 6,3 km (autostrada) + 3,7 km (drum naţional la 4 benzi cu separator median) a fost semnat în toamna lui 2017 cu Asocierea Alpenside – Specialist Consulting, pentru suma de 118 milioane de lei.

Pe restul de 50 de kilometri nu se lucrează.

România și-a asumta finalizarea acestui sector de 58 de kilometri pentru anul 2020. În acest an, nu avem nicio perspectivă pentru finalziarea acestui proiect. El a fost, spre exemplu, promis de Ponta pentru a fi dat în exploatare în anul 2016.

 

3. Sibiu - Brașov Cost: 816 milioane euro Punctaj: 77

„Accesul intern se face mai greu față de alte orașe care au o legătură de calitate superioară către București. Cea mai mare parte a infrastructurii pe acest coridor are o capacitate de

circulație neadecvată – 72% din traseu este la standard de drum cu o singură cale de rulare.

4.5.32 Analiza modelului pentru anul de bază indică timpi mari de călătorie pe traseul dintre Brașov și Sibiu, vitreza medie înregistrată pe durata orelor de vârf pe acest traseu fiind de

aproximativ 68km/oră”, se arată în Master Plan.

Potrivit Master Planului, lucrările ar fi trebuit să înceapă în anul 2018 și să fie terminate în anul 2020.

 

Realizări:

În Master Planul General de Transport (MPGT), aprobat în 2016, autostrada Sibiu - Brașov a fost cotată pe locul 3 după Sibiu - Pitești și Comarnic - Brașov, stabilindu-se că ea trebuie realizată din fonduri europene în perioada 2014-2020. Deși au trecut deja 3 ani, nu a fost lansată nici măcar licitația pentru pregătirea proiectului, adică pentru realizarea studiului de fezabilitate.

Pentru realizare, șoseaua de mare viteză a fost împărțită în două tronsoane: Sibiu - Făgăraș și Făgăraș - Brașov.

Povestea primului tronson a început în aprilie 2015, odată cu semnarea contractului pentru revizuirea Studiului de Fezabilitate, în valoare de 16,3 milioane de lei (fără TVA) și o durata de numai 17 luni. În octombrie 2015, CNAIR a fost, însă, înștiințată de Ministerul Fondurilor Europene că proiectul nu va mai primi finanțare prin POS Transport, iar în lipsa altor surse, instituția l-a suspendat în noiembrie. 

După un an, adică în noiembrie 2016, posibilitatea obținerii unei finanțări în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, a repus inițiativa pe tapet. Nu imediat însă, pentru că, din cauza unei perioade prea lungi de inactivitate, a fost nevoie de alte 60 de zile pentru verificarea și contactarea „experților cheie”, adică până în 17 ianuarie 2017.

Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, aștepta vara trecută finalizarea traseului.

Secțiunea Făgăraș - Brașov a reprezentat primul tronson al Autostrăzii "Transilvania" Brașov - Borș contractată de statul român cu compania americană Bechtel. Construcția nu a început niciodată, iar, după rezilierea contractului, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu a mai făcut niciun pas în direcția realizării acestui obiectiv.

 

4. Suplacu de Barcău-Borș Cost: 304 milioane euro Punctaj: 77

Este vorba de o porțiune din Autostrada Nădășelu – Borș, promisă tot pentru 2020. Pe acest coridor, timpii de călătorie sunt mari, viteza medie înregistrată pe acest traseu fiind

de aproximativ 63 km/h. Cea mai mare parte a infrastructurii pe acest coridor are o stare tehnică defavorabilă– 100%. După ce va fi finalizată autostrada, viteza medie înregistrată pe traseu crește până la 103 km/h urmare a implementării acestui proiect. Timpii de călătorie pe durata orelor de vârf scad cu 30%.

Ar fi trebuit construită în perioada 2018 – 2020.

Realizări:

Abia în iunie 2019, CNAIR SA a finalizat procesul de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de proiectare și execuție pentru finalizarea Autostrăzii Transilvania, secțiunea Suplacu de Barcău – Borș, mai exact a Loturilor 1 si 2, în lungime totală de 54,9 km. După ce s-au stabilit câștigătorii, urmează perioada de contestații. Durata de realizare a acestei autostrăzi este de 24 luni, din care 6 luni pentru activitatea de proiectare și 18 luni pentru execuția lucrărilor. În cel mai bun caz, proiectul se va finaliza în 2023, cu o întârziere de 3 ani față de promisiunea făcută în Master Plam.

 

5. Târgu Neamț - Iași - Ungheni Cost: 1129 milioane euro Punctaj: 75

 

Lucrările, mai puțin Podul peste Prut ar trebui finalizate în 2020.

„ Proiectul va fi implementat în două faze, Târgu Mureș - Târgu Neamț și Târgu Neamț- Pașcani - Iași pe baza evaluării traficului rezultat din Modelul Național de Transport. Pe acest coridor, timpii de călătorie sunt mari, viteza medie înregistrată pe traseu fiind de aproximativ 61 km/h. Cea mai mare parte a infrastructurii pe acest coridor are o stare tehnică defavorabilă – 100% din traseu este la standard de drum cu o singură bandă de circulație pe sens. Acest proiect are un raport beneficiu-cost (RBC) de 1,74 și operează aproximativ 31.000 de vehicule (MZA)”, se arată în Master Plan.

Realizări:

În august anul trecut, eram informați că nu există investitori interesați de Autostrada Unirii, pe care Guvernul vrea să o construiască parțial prin parteneriat public-privat. Nu există nicio certitudine în privința acestui proiect, așa că finalizarea autostrăzii ar putea ajunge chiar în 2025.

6. Nădășelu - Suplacu de Barcău Cost: 1002 milioane euro Punctaj: 74

Celalaltă parte din Nădeșelu – Borș ar trebui finalizată tot în cursul anului 2020.

Realizări:

În martie anul trecut, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere lansa licitaţii pentru proiectarea şi execuţia a încă 55 de kilometri din Autostrada Transilvania, între Nădăşelu şi Suplacu de Barcău.

7. Craiova – Pitești Cost: 899 milioane euro Punctaj: 63

Ar fi trebuit să înceapă în 2018 și să fie finalizată în anul 2020.

„Propunerea va prezenta o nouă secțiune de autostradă între Pitești și Craiova. În combinație cu autostrada A1 existentă, va duce la obținerea unui traseu la standard de autostradă între

București și Craiova, îndeplinind obiectivele de conectivitate regională. În coroborare cu OR3, propunerea conectează orașul industrial Craiova cu Brașov, Bacău și Iași, oferind

beneficii economice mai mari pe măsură ce accesul către mai multe piețe este facilitat. Accesul intern se face cu dificultate, dinspre orașele care nu au o legătură de calitate superioară către București. În prezent cea mai mare parte a infrastructurii disponibile pe acest traseu are o stare tehnică defavorabilă, cu 92% din traseu la standard de drum cu o singură cale de rulare. Pe traseul dintre Pitești și Craiova, timpii de călătorie sunt mari, viteza medie înregistrată pe acest traseu fiind de aproximativ 82km/h. Viteza medie înregistrată pe traseul dintre București și Craiova crește până la 110 km/h, urmare a implementării acestui proiect. Timpii de călătorie pe durata orelor de vârf scad cu 27%”, se arată în Master Plan.

Realizări:

După ce s-au grăbit să inaugureze cu mare fast, în luna mai, un şantier care s-a dovedit a fi doar o cale de acces, s-a dat startul lucrărilor la drumul expres Craiova- Piteşti. Primele utilaje au apărut pe terenurile expropriate în primăvară şi au început să facă primele lucrări de excavare, decopertare şi terasare. Termenul cel mai optimist pentru deschiderea autostrăzii este 2022, cu doi ani mai mult decât a promis România la Bruxelles.

8. Tg. Mureș - Tg. Neamț Cost: 2945 milioane euro Punctaj: 59

Execuția este prevăzută în perioada 2023 – 2026.

Realizări:

În aprilie 2019, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a primit două oferte la licitaţia pentru completarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ. Valoarea contractului este estimată la 35,6 de milioane de lei, fără TVA. Durata contractului va fi de 18 luni, din care 14 luni pentru completarea studiului de fezabilitate și 4 luni pentru asigurarea asistenței tehnice pentru pregătirea cererilor de finanțare către Comisia Europeană.

9. Inel București (A0) Cost: 1335 milioane euro Punctaj: 55

 

„Obiectivul general al proiectului este de a spori eficiența economică a rețelei de transport din România. Obiectivul operațional specific este de a aduce îmbunătățiri în ceea ce privește viteza de tranzit convergent a capitalei României. Varianta de ocolire București la profil de autostradă aparține rețelei europene TEN-T Core și reprezintă o importanță deosebită atât la nivel național cât și la nivel internațional. Lipsa unei conexiuni de tranzit între autostrăzile A2 Constanța – București, A3 (București – Ploiești și în perspectivă Brașov) și A1 (București – Pitești și în perspectivă Sibiu – Nădlac HU) poate crea mari neajunsuri în fluxul general est – vest, respectiv, Constanța – Europa Centrală, așa cum a fost identificat ca problematică prin Master Planul General de Transport. Costul ridicat al autostrăzii, generat în special de presiunea antropică exercitată în spațiul periurban al Bucreștiului, face ca acest proiect să fie greu de implementat în întregime, motiv pentru care a fost identificată o soluție sustenabilă de implemetare care să asigure totuși legătura dintre cele trei autostrăzi”, se arată în Master Plan.

Începerea lucrărilor este prevăzută pentru 2022 și ar trebui să se finalizeze în 2023.

Realizări:

Grecii de la Aktor au început activitarea de proiectare pe lotul 3 din Autostrada de Centură Bucureşti Sud (A0 Sud) abia în iulie 2019. Ei se alătură turcilor de la Alsim Alarko pentru finalizarea sectorului sudic al viitorului ring de autostradă ce va înconjura Capitala. Lucrările la cele trei loturi vor dura trei ani și jumătate de la semnarea contractelor, susține CNAIR. Licitațiile au început în anul 2017.

10. Brașov - Bacău Cost: 1845 milioane euro Punctaj: 44

 

Lucrările ar trebui să înceapă în anul 2023 și să se fie terminate în 2026.

„Pe traseul dintre Brașov și Iași, timpii de călătorie estimați de modelul anului de bază sunt mari, iar viteza medie înregistrată pe acest traseu este de aproximativ 64km/h.

Cea mai mare parte a infrastructurii pe acest coridor are o stare tehnică defavorabilă– 82% din traseu este la standard de drum cu o singură cale de rulare. Pe secțiunea dintre Brașov – Bacău, până la Pașcani. Conexiunea Est, spre Iași se estimează că va acoperi aproximativ 420.000 de vehicule (MZA). După implementarea OR3, aproximativ întregul volum de trafic existent pe coridorul cel mai apropiat trece pe noul traseu. Viteza medie prognozată pe traseul dintre București și Brașov crește până la 95 km/h, urmare a implementării acestui proiect. Timpii de călătorie pe durata orelor de vârf scad cu 34%”, se arată în Master Plan.

Realizări:

Aflat în vizită pe șantierul Centurii Bacăului, ex-Ministrul Transporturilor Răzvan Cuc a anunțat lansarea procedurilor de licitație pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic (SF + PT) etapa premergătoare obligatorie în realizarea Autostrăzii A13 Bacău – Brașov.

Autostrada Bacău – Brașov este singura variantă rentabilă de legare a Ardealului de Moldova. De asemenea, dintr-o analiză realizată la cererea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere în cadrul acordului de asistență PASSA, încheiat cu Banca Europeana de Investitii (BEI),

11. Ploiești - Comarnic Cost: 306 milioane euro Punctaj: 40

Lucrările ar trebui să înceapă în 2022 și să fie terminate în 2023.

Realizări:

”Pe Comarnic-Braşov va trebui să facem o analiză urgentă să vedem unde au ajuns, în ce stadiu au ajuns cu acest PPP, pe care eu am spus public că nu-l susţin deoarece generează, aşa cum am văzut rapoarte ale Comisiei Europene, costuri suplimentare duble în multe situaţii”, a declarat ministrul Transporturilor Lucian Bode.

Ministrul PNL al Transporturilor ar dori ca autostrada Ploiești – Comarnic – Brașov să fie realizată de firme din Europa, nu de cele din China și din Turcia, alese de guvernul PSD. Cum guvernul PNL este unul ”de tranziție”, până la alegerile parlamentare din 2020, se pare că demararea lucrărilor la autostrada Ploiești – Comarnic – Brașov va mai avea de așteptat.

De ce e nevoie de autostrăzi

1. Standardul de furnizare și funcționare rețea: Aproximativ 90% din rețeaua națională este la standardul de drumuri cu o singură bandă pe sens, fapt care are impact atât asupra timpului de călătorie cât și a siguranței. Unele drumuri naționale utilizează o singură bandă pe sens cu acostament dur, dar acesta are de obicei o lățime sub standard. Acest lucru nu este suficient pentru a asigura depășirea vehiculelor agricole locale, care utilizează de obicei rețeaua, nici pentru vehiculele de transport mărfuri grele, care sunt predominante pe orice rețea națională și trebuie să circule în siguranță.

2. În comparație cu restul Europei, nivelul de furnizare autostrăzi este foarte scăzut. Statisticile recente din Europa, care compară nivelul de furnizare autostrăzi în raport cu toate drumurile naționale/ principale, plasează România pe locul 30 din 31 (pentru țările cu date relevante disponibile). Acest lucru are impact asupra fiabilității rețelei de drumuri pentru mediul de afaceri și economie.

3. Pentru sectorul rutier, siguranța reprezintă o problemă majoră. În România se înregistrează 259 de accidente mortale la 10 miliarde pasageri-km (în comparație cu media UE care se cifrează în jurul cifrei de 61 de accidente) și 466 de accidente soldate cu deces la un million de pasageri-vehicul (față de media europeană de 126), România fiind țara din Uniunea Europeană cu rezultatele cele mai slabe la ambii indicatori. Obiectivul operational corespunzător este reducerea la jumătate a ratelor accidentelor până în 2020 și la nivelul mediei europene până în 2030. Aproximativ 30% din totalul accidentelor corespund rețelei de autostrăzi și drumuri naționale, în contextul în care aceste categorii de drumuri dețin mai puțin de 20% din ansamblul rețelei rutiere naționale, impactul economic al acestor accidente este estimat la 1,2 miliarde de euro pe an. Drumurile cu o singură bandă pe sens sunt recunoscute ca fiind cele mai periculoase după cum rezultă din studiile recente efectuate de EuroRAP, unde se concluzionează că, în Europa, riscul de incidență a accidentelor pentru un drum cu o singură bandă pe sens este de patru ori mai mare decât pentru autostrăzi.

4. În perioada 2011 – 2020 creșterea observată în cazul numărului de tone-marfă-km se aliniază mai aproape de variațiile înregistrate de volumul de mărfuri transportat în comparație cu dinamica observată în cazul fluxurilor de pasageri. Aceasta deoarece reducerea timpilor de parcurs și a costului de transport al mărfurilor nu va duce în sine la deplasări mai lungi. Pentru transportul de marfă, distanța medie a deplasărilor depinde și de modificările intervenite în distribuția activităților economice, mai precis, de locurile unde bunurile se produc, se importă, se consumă sau se exportă.

În ceea ce privește transportul de marfă, creșterea traficului în anul 2020 este mai mare față de 2011 cu 31%.

 

Costurile asumate de România pe kilometru de construcție a autostrăzilor:

 

Autostradă

Sector Montan - 21,76 milioane euro

Sector Deluros - Montan 13,06 milioane euro

Sector Deluros - 8,70 milioane euro

Sector Șes - Deal - 5,98 milioane euro

Sector Șes - 4,90 milioane euro

Drum Expres

Sector Montan - 17,41 milioane euro

Deluros - Montan - 10,44 milioane euro

Sector Deluros - 6,96 milioane euro

Șes - Deal - 4,79 milioane euro

Șes - 3,92 milioane euro