Exclusiv Print: POARTA DE INTRARE A ROMÂNIEI ÎN COLAPS. COMPANIA DE DRUMURI NU A PUTUT REABILITA 11 KILOMETRI ÎN ȘAPTE ANI ^Recomandat

A doua oară e la fel de cu mult ghinion
Străbătând acest drum, șoferii de TIR români și occidentali au parte de aceeași tristă realitate a drumurilor din România: prost asfaltate, nedelimitate, fără garduri de protecție pe mijloc sau părțile laterale, cu numeroase treceri pietonale amplasate prin mijlocul traficului și în lipsa unor pasaje suspendate. Lucrări sunt semnalizate la tot pasul, dar ele se desfășoară sporadic, iar pe un pod se circulă pe o singură bandă pe sens. Al doilea pod nu a fost reabilitat aproape deloc. Lucrările pe cei 11 kilometri Adunații Copăceni-București ar fi trebuit să se încheie în anul 2012. După ce primul constructor a dat faliment, s-a stabilit un nou termen: primăvara lui 2016. Și acesta a fost, prin urmare, mult depășit.
Ieșirea din București spre Giurgiu arată ca după război. Prima oară întâlnești o cale ferată pe care nu mai circulă niciun tren de ani de zile dar care nu a fost înlăturată. Din nepăsare, șinele de tren au ieșit mult deasupra asfaltului, iar, în lipsa lucrărilor de consolidare, au apărut gropi. Astfel, se realizează cel dintâi dop în trafic. Urmează doi kilometri de drum –pe care se circulă când pe o bandă de sens, când pe două– pentru că se execută lucrări de terasament. Lucrări de infrastructură e mult spus, pentru că mai mult se stă, pe banda din drepta fiind vorba de cratere în care –la un moment de neatenție– te poți prăbuși cu mașina.

Ieși din Iad și dai de tatăl său
Un alt moment de încercare al nervilor șoferilor îl reprezintă podul de dinainte de accessul pe Centură, care apare la intrarea în Jilava. Podul nu este reabilitat, astfel încât riști să îți rupi și mașina. Astfel, trebuie să reduci viteza până la 10-15 kilometri pe oră. Apoi, atenție, intrările pe Centură de la ieșirea de pe pod nu au mai fost reabilitate de zeci de ani. Camioanele de mare tonaj au nevoie de ambele benzi pentru a putea intra pe drumul spre Giurgiu. Trebuie să menționăm că drumul la care facem referire este unul extraordinar de circulat, fiind cel care duce camioanele la vama Giurgiu (unde pe șoferi îi așteaptă, mai ales vara, cozi și de șase kilometri). Pe el se descarcă întreg traficul de transport mărfuri și persoane care vine de pe Autostrada Soarelui, Autostrada București-Pitești și Autostrada București-Ploiești.
Imediat ce ai intrat în Jilava, observi că cel mai notabil aspect îl reprezintă bordurile duble (așezate una peste alta) care delimitează trotuarele. Desigur, acolo unde există trotuare, pentru că pe o parte și pe alta pământul este defrișat ca și cum s-ar urmări introducerea canalizării. Indicatoarele care le indică șoferilor lucrări la carosabil sar intempestiv în fața mașinilor reprezentând un grav atentat la integritatea celor implicați în trafic.
Până la Adunații Copăceni există două poduri. Unul de mai mici dimeniuni se află în reparații capitale, dar lucrările sunt susținute cu extrem de puține utilaje. Ca să vă faceți o imagine, dimensiunea podului este infimă, dat fiind că râul seacă atunci când se încălzește afară. Nici măcar banalele alveolele de pe mijlocul drumului -refugiu pentru pietoni- nu sunt finalizate, ele fiind în continuare semnalizate ca fiind în amenajare. Drumul străbate câteva porțiuni de pădure unde nu există nicio zonă de refugiu. Majoritatea drumului este flancat de stâlpi de avertizare – drum în lucru. Diferența de nivel dintre drum și refugiu este de minim zece centimetri pe majoritatea drumului București –Adunații Copăceni (care trece și prin localitatea 1 Decembrie). Podul peste râul Argeș este plin de gropi, denivelat și pe alocuri nu se poate circula decât pe o bandă.

Nu s-au găsit 10 milioane euro
La ora la care reporterii TIR au fost pe teren, vânzătorii de fructe și legume de pe marginea drumului făceau haz de necaz. „În fiecare an se mai asfaltează puțin, dar niciodată de tot, se dă cu bidineaua, mai trasează niște linii pe drumul ăsta. De când se lucrează? Eu zic că de cel puțin zece ani și nu cred că se va termina nici măcar în cinci. Nu vedeți, anul acesta pun borduri ca și cum numai asta mai lipsea. Vin oamenii din Bulgaria să își rupă mașina la noi”, ne-a spus un vânzător de cireșe.
Într-adevăr pe obiectivul București–Adunații Copăceni pare că se lucrează de o veșnicie. Proiectul se numește Modernizare DN5 București–Adunații Copăceni, iar proiectul avea o valoare totală de 127.287.482 de lei (28 milioane de euro). Contribuția Uniunii Europene a fost de 87 de milioane de lei, astfel încât guvernul de la București trebuia să vină cu o finanțare de numai 10 milioane de euro (și chiar mai puțin). Beneficiarul lucrării, Ministerul Transporturilor, a fost extrem de generos cu constructorul, căruia i-a oferit un termene de nu mai puțin de șase ani pentru execuția lucrărilor (decembrie 2010–aprilie 2016). În pofida acestei generozități, lucrările sunt departe de a fi finalizate. Între București și Adunații Copăceni nu sunt decât 11,6 kilometri. Ceea ce înseamnă că Ministerul Transporturilor nu reușește să modernize nici măcar doi kilometri pe an cu bani europeni.

Pentru nea Iordache, fără număr
Uriașa întârziere se datorează faptului că primul contract a fost încheiat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (actualul CNAIR) cu un rege al asfaltului, Nelu Iordache, care între timp a trecut și prin pușcărie. CNADNR a semnat, pe 22 martie 2011, un contract de modernizare a drumului naţional 5 Bucureşti-Adunaţii Copăceni. Contractul a fost atribuit, prin licitaţie deschisă, companiei Romstrade. Durata contractului era de 24 de luni, la care se adăugau 48 de luni perioada de garanţie a lucrărilor executate.
În luna decembrie a anului 2012, Compania Națională de Autostrăzi a informat că a fost transmisă înștiințarea de reziliere pentru contractul Modernizare DN5 București-Adunatii Copăceni, semnat la începutul anului 2011, pentru următoarele motive: progresul fizic realizat redus față de progresul fizic planificat; neîndeplinirea notificării de remediere referitoare la recuperarea întârzierilor și nerespectarea angajamentului ferm de recuperare a acestor întârzieri; nerespectarea termenelor asumate cu privire la îndeplinirea punctelor de referință din contract; imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile contractuale și de a finaliza toate lucrările până la expirarea duratei de execuție a lucrărilor". La această stare de fapt s-a ajuns pentru că CNADNR (azi CNAIR) a încredințat contractual unui om care avea mari probleme cu legea. Decizia de reziliere a contractului a venit la numai câteva zile după ce patronul Romstrade a fost arestat pentru 29 de zile.
Tribunalul București a decis, la 2 decembrie 2012, arestarea a omului de afaceri Nelu Iordache, acuzat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție de fals în înscrisuri sub semnătură privată și delapidare în legătura cu derularea de către firma sa, Romstrade SRL, a unui contract cu fonduri europene. De menționat că și reabilitarea București–Adunații Copăceni se făcea tot cu fonduri europene. Imediat, DNA a anunțat că procurorii au început urmărirea penală față de Nelu Iordache, administrator al Romstrade, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, utilizarea cu rea credință a creditului societății și spălare de bani, toate în formă continuată.

“Duamna” Firea în campanie electorală
Timp de aproape doi ani, drumul nu a avut constructor, astfel încât nu s-a făcut niciun fel de lucrare. Un moment care ilustrează perfect ipocrizia politică a fost consemnat în legătură cu soarta acestui drum. Urmare a numeroaselor solicitări venite din partea cetățenilor din localitățile 1 Decembrie și Jilava, pe care îi reprezintă în Parlamentul României, senatorul PSD Gabriela Firea i-a adresat, în data de 18 septembrie 2013, o întrebare ministrului delegat Dan Șova cu privire la stadiul lucrărilor de reabilitare ale DN5, tronsonul București–Adunații Copăceni.
În textul întrebării, vicepreședintele PSD a subliniat faptul că, începute în urmă cu doi ani, lucrările stagnează în momentul de față, ceea ce afectează nu numai șoseaua în sine, ci și trotuarele din cele două localități menționate, iar cetățenii din Jilava și 1 Decembrie doresc să știe când le vor fi refăcute trotuarele și marcajele rutiere și când drumul național care le traversează localitățile se va ridica la nivelul cerut de una dintre porțile principale de acces rutier în Capitală, eram informați tocmai de birou de presă al fostei prezentatoare TV.
Astăzi, senatorul Gabriela Firea este primarul Bucureștiului. Firea a anunțat, anul acesta, măsuri pentru remedierea traficului infernal de la intrările în București (București–Adunații Copăceni e una dintre ele). Iar măsura doamnei primar Firea este aceea de a lansa un concurs pentru realizarea celor mai frumoase intrări în București. Altfel zis, dacă tot facem praf nervii șoferilor care intră sau ies de pe Centura Capitalei în zona Jilava, măcar să se bucure și ochii lor de cele mai frumoase panseluțe, aranjamente florale sau măcar o pancartă cu tradiționalul “Bine ați venit în București” sau, după caz, “Drumuri bune, Dumnezeu să vă binecuvânteze”.

Macaronarii toacă banii
Într-un final, a fost reluat procesul de licitație al tronsonului iar, pe 19 noiembrie 2014, CNADNR a anunțat că va plăti “unei asocieri româno-italiene 94,4 milioane lei, cu TVA, pentru modernizarea unui tronson de 11,6 kilometri ai Drumului Naţional 5, între Bucureşti şi Adunaţii Copăceni, contractul iniţial pentru acest proiect, semnat cu Romstrade, fiind reziliat acum doi ani”. Lucrările au fost adjudecate prin licitaţie deschisă de asocierea Eurogen Filiala Aninoasa-Aleandri-Beozzo Costruzioni-Smart Building Project.
Obiectivul contractului viza modernizarea DN5 Bucureşti-Giurgiu, între km 7+573 şi km 19+220, pentru asigurarea infrastructurii de bază necesare cererii de transport în creştere către graniţa cu Bulgaria, respectiv vama Giurgiu, potrivit CNADNR. Din valoarea contractului, 85% reprezintă finanţare nerambursabilă acordată de Comisia Europeană. Durata de execuţie a lucrărilor este de un an, la care se adaugă o perioadă de garanţie de doi ani.
De unde aflăm că lucrările trebuiau finalizate la finalul anului 2015, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în momentul de față.
Anul trecut, fostul șef al CNAIR, Cătălin Homor, a remarcat noile întârzieri de pe DN5. “Pe DN 5 şi pe Centura Bucureştiului am întâlnit acelaşi tip de problemă, un fel de scuză din partea Antreprenorilor pentru întârzierile majore determinate de necesitatea relocării utilităţilor. Nu este corect şi nu accept, Compania nu mai acceptă aşa ceva, pentru că, în momentul în care au câştigat o licitaţie, toţi antreprenorii şi-au asumat toate etapele proiectului contractat”, a spus Homor care a personalizat: “celor de pe DN5 le-am dat termen două săptămâni să-şi pună la punct proiectele, soluţiile şi graficele de execuţie. Ori de câte ori este necesar, aştept antreprenorii să vină la Companie să colaborăm, astfel încât să nu mai ajungem în situaţii critice. Nu vreau să mai ajungem să aşteptăm o soluţie luni de zile fără să avem o reacţie imediată, atât a noastră ca şi Beneficiar, cât şi a Antreprenorului şi a Consultantului. Subliniez că şi din partea noastră vreau o mai mare implicare, o monitorizare permanentă, activă, mai ales din partea celor implicaţi direct în derularea contractului”.
Homor și-a pierdut mandatul, dar ritmul de melc turmentat al lucrărilor de pe DN5 nu poate fi oprit. Ne vedem și la anul.

Un drum al nimănui
Drumul București-Giurgiu este esențial pentru România deoarece este principala poartă de intrare și ieșire spre sudul României. Cu toate acestea, referirile la acest tronson sunt foarte vagi în Master Planul pentru Transporturi. Se spune doar că, până în 2030, va fi asfaltat tronsonul București-Giurgiu, va fi modernizat Podul Giurgiu și va fi terminată Centura Ocolitoare Giurgiu. Date concrete, lipsă. În acest moment, există în plan realizarea unui drum de legătură DN5–Şoseaua de Centură–Podul Prieteniei. În prezent, accesul până la Punctul de trecere a frontierei Giurgiu-Ruse este asigurat în principal de drumul național DN5, ceea ce presupune tranzitarea municipiului Giurgiu pe Șoseaua Prieteniei și strada 1 Decembrie 1918 (Cartierul Rudari). În plus, creșterea semnificativă a traficului în zona Punctului de trecere a frontierei Giurgiu-Ruse, după aderarea României la Uniunea Europeană, a dus la crearea de aglomerări care îngreunează activitatea de control și nu asigură o circulație în condiții de siguranță. Prin construirea celor șapte kilometri de drum nou, traficul de tranzit până la Punctul de trecere a frontierei Giurgiu-Ruse va fi deviat în afara municipiului, ceea ce va duce la îmbunătățirea condițiilor de trafic urban. De asemenea, se vor realiza economii de timp în transportul rutier pe traseul DN5–Vama Giurgiu, prin ridicarea limitei de viteză și prin reducerea blocajelor rutiere.

Un accident teribil
Lipsa parapeților între cele două sensuri de mers de pe drumul dintre București și Adunații Copăceni a dus la tragedii inimaginabile. Un copil şi mama lui au murit, anul trecut, în urma unui accident rutier care a avut loc în zona localităţii Jilava (la circa 13 km de București), maşina în care se aflau cei doi fiind lovită de un camion.
„Femeia care se afla încarcerată a fost declarată decedată de către medicii de la SABIF. Sunt două victime în total, femeia de la volan şi copilul care se afla în maşină. Accidentul a avut loc între un tir şi un autoturism, lovindu-se frontal. Şoferul de pe tir este conştient. S-a intervenit cu o maşină de descarcerare, două maşini cu apă şi spumă, o ambulanţă de prim ajutor şi din partea SABIF o echipă cu medic”, au declarat oficiali ai ISU Bucureşti. Cauza dramei a fost reprezentată de faptul că, în lipsa parapeților care să delimiteze benzile de circulație, autovehiculul a intrat pe contrasens, fiind lovit frontal de camion.
În octombrie 2016, patru persoane au ars de vii după ce maşinile în care se aflau s-au ciocnit violent. Accidentul s-a produs după ce şoferul unui Logan a intrat pe contrasens şi s-a ciocnit frontal cu o altă maşină care mergea regulamentar.

Un pod în construcție de patru ani
Pe podul de peste Argeş din Adunaţii Copăceni, situat pe DN 5 Giurgiu-Bucureşti, au fost impuse restricţii de circulaţie, dar şi viteza va fi limitată, după ce s-a anunțat începerea lucrărilor de modernizare în zonă. Autoritățile voiau ca, în perioada respectivă, să se desfăşoare lucrări de modernizare pe DN 5 Giurgiu-Bucureşti între km 7,6 şi 19,2. Măsura de restricţionare este valabilă pentru ambele direcţii de circulaţie, atât dinspre Bucureşti, cât şi dinspre Giurgiu.
Potrivit şefului Serviciului Poliției Rutiere Giurgiu, comisar şef Marian Popescu, traficul rutier pe pod se va realiza pe două dintre cele patru benzi de circulaţie, pentru a da posibilitatea executării lucrărilor de reparaţii, iar viteza va fi limitată la 60 km/oră.
Asta se întâmpla în februarie 2013. Podul a ieșit din reparații la fel de calamitat: gropi, denivelări, lipsa marcajelor.