CUM NE-A UMILIT SERBIA CU O AUTOSTRADĂ DE 500 KILOMETRI ^Recomandat

Construcţia unei autostrăzi între Belgrad şi Timişoara este un deziderat major şi va creşte calitatea vieţii românilor şi sârbilor, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a instituţiei.
În marja reuniunii anuale a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) de la Sarajevo, Teodorovici a avut o întrevedere cu prim-ministrul Serbiei, Ana Brnabic.
Cei doi demnitari au avut o discuţie aplicată privind nevoia construcţiei autostrăzii Belgrad-Timişoara, un deziderat major pentru ambele ţări.
"Realizarea acestui obiectiv va fi un câştig pentru ambele naţiuni. Această arteră va creşte calitatea vieţii românilor şi a sârbilor. De asemenea, pe lângă beneficiile consistente pentru dezvoltarea economică a celor două ţări, această iniţiativă va reprezenta şi un pas important în procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană. În perioada următoare, miniştrii Finanţelor şi Transporturilor din România şi Serbia se vor întâlni pentru a discuta detaliile construcţiei autostrăzii Belgrad-Timişoara.", a precizat Teodorovici.

Prima informație
România are la dispoziție, în afara banilor de la buget și fonduri europene. Cu toate acestea, România a făcut zero kilometri în 2017, în jur de 50 de kilometri anul trecut și se așteaptă tot atâția în acest an. În schimb, Serbia, din resurse proprii, a finalizat o autostradă care străbate țara de la un cap la celălalt. „Autostrada A1 din Serbia străbate țara vecină de la un capăt la altul, iar din cei 554 de kilometri ai săi, doar 34 mai sunt în diferite etape de execuție. Două dintre loturile aflate în construcție sunt într-o zonă muntoasă, pe valea Moravei de Sud, în munții Rodopi, iar autostrada în construcție acolo are tuneluri și viaducte lungi. Lucrările sunt într-o zonă foarte dificilă ca relief, asemănătoare din multe puncte de vedere cu Valea Oltului”, spunea Asociația Pro Infrastructură în toamna anului trecut.
„Sârbii, care nu beneficiază de fonduri europene, ne demonstrează că un plus de inteligență, strategia corectă și oamenii profesioniști în posturi cheie pot produce proiecte grele și spectaculoase într-un orizont de timp rezonabil, chiar în lipsa finanțării externe consistente. La noi, fără aceste ingrediente cheie, autostrăzile montane rămân deocamdată doar pe hârtie, chiar dacă avem acces la miliarde de euro”, mai scrie API.

O ciorbă reîncălzită
Altfel povestea autostrăzii invocate de Teodorovici e mai veche. „Lansez un apel către CNADNR, voi lansa si unul oficial, să se gândească să acceadă la fonduri europene de cooperare transfrontalieră România-Serbia pentru realizarea autostrăzii Timișoara-Belgrad într-o gândire care să cuprindă și centura de vest-nord-vest. Noi nu renunțăm să cerem fonduri de la Guvernul României, măcar pentru etapele incipiente ale proiectului și apoi mai târziu pentru susținerea implementării, și de la Uniunea Europeană, dar trebuie să acționăm pe toate canalele”, a spus primarul Nicolae Robu în 2016.
A existat și o declarație oficială româno-sârbă la cel mai înalt nivel tot în 2016: ''În mod clar, va trebui să ne gândim și la interconectarea dintre Serbia și România, din punct de vedere al infrastructurii. Am discutat (cu premierul sârb, n.red.) și despre ceea ce putem face în viitor. Noi avem un Master Plan (pe transporturi, n.red.) deja aprobat care, din păcate, în momentul de față nu prevede o autostradă de legătură spre Belgrad, dar prevede un drum național, pe când pe cealaltă parte sârbă, ei prevăd o autostradă. Vom analiza și noi posibilitatea eventual de a adapta lucrurile”, a detaliat ex-premierul Dacian Cioloș, într-o declarație de presă comună, din 2016, cu omologul sârb, Aleksandar Vucic.
Apoi, s-a lăsat liniștea.