Constructorii declanșează JIHADUL împotriva Ministerului Transporturilor

A. Contextul actual

a. Volumul valoric al activitatii in acest sector a scăzut in 2016 cu cca 5 % raportat la anul 2015. Declinul e validat in Decembrie si de Eurostat care confirma reintrarea sectorului in recesiune.

b. Practic, s-a ajuns la o valoare comparabila cu cea din perioada 2011-2013 in conditii de productivitate mult mai redusa si cu marje incerte de profitabilitate.
c. Reforma in achizitii publice e departe de a fi finalizata in ciuda implementării directivei CE in Aprilie 2016 ! Nu exista încă un model convenit de contract pentru achiziții publice. Se anunța in curând o amendare a Legii Achizițiilor publice cu aplicare in Energie, Sănătate si Transporturi !

d. Relansarea investitionala pentru 2016 a fost un eșec iar pentru anul in curs istoria pare a se repeta ! Efectele probabile vor fi profund negative in planul mentinerii competitivitatii operatorilor din sector !

e. Nestartarea Programelor operationale deși am ajuns la 1/2 cadrului financiar comunitar. Semnalele pozitive din segmentele rezidential si comercial sunt contracarate de semnalele negative din zona de infrastructura, mediu si dezvolatare regionala !

f. Reducerea semnificativa a expunerilor bancare pe sectorul de constructii complementata cu absenta unei banci de investitii autohtone.

B. Principalele riscuri ale anului 2017 cu care sectorul de Constructii se confrunta sunt:

• Intrarea in inactivitate a multor societati de constructii generata de nivelul redus al investitiilor publice precum si de amânarea nejustificata de catre beneficiari a unor recepții ajunse la termen.
• Sincope consistente in asigurarea finantarii pe proiectele incepute,
• Mentinerea pozitiilor abuzive ale entitatilor achizitoare cu capital de stat in materie de conditii contractuale, caiete de sarcini etc.
• Majorarea nivelului minim al salariului de la 01.02.17 in contextul absentei mecanismului contractual de ajustare a prețurilor.
• Toleranta complice a multor entitati achizitoare in ceea ce priveste utilizarea unor operatori fara certificare prealabila a capabilitatii tehnice si umane in lipsa unor reglementari adoptate,
• Apetitul unor beneficiari cum sunt CNIR sau PMB de a executa lucrari in regie proprie sau cu firme nou înființate in acest scop.
• Menținerea unor cerințe minimale legate de palmares prea mari pentru proiectanți si constructori in condițiile in care in ultimii ani investițiile au scăzut.
• Efectele negative generate de implementarea intarziata a MPGT.
• Întârzierea promovării Legii Prevenției.
• Necorelări între legislația fiscală si cea a insolventei care devin bariere pentru firmele aflate in insolventa in vederea participării la licitații.
• Proiectul de modificare a Directivei CE privind detasarea lucratorilor.
• Dezinteresul guvernamental in materie de de promovare a unor programe de reabilitare a structurilor inalte critice, programe de consolidare la risc seismic, programe de desazbestizare etc.
• Dezinteresul guvernamental in materie de implicare a organizatiilor profesionale si patronale relevante in elaborarea Codului Urbanismului si Constructiilor anuntat de MDRAP.

C. Principalele masuri si propuneri pe care ARACO le sustine public la începutul anului 2017 sunt următoarele:

1. Anunțarea publica de catre guvernul actual prin ministerele sale precum si de catre autoritățile locale a etapelor relansarii proceselor investitionale din surse comunitare/ naționale/locale cu detalierea listelor de proiecte si cu precizarea asigurarii/disponibilitatii resurselor financiare aferente.
2. Promovarea prioritizata de catre Guvernul Romaniei prin ministerele aferente a investitiilor in continuare si a celor noi in domeniile infrastructurii rutiere, a infrastructurii CF, a infrastructurii de mediu, a infrastructurii energetice clasice si verzi, a infrastructurii edilitare, a infrastructurii din domeniul sanatatii, a infrastructurii agricole si din turism, a constructiilor de locuinte noi (inclusiv locuinte sociale), a programelor de reabilitare energetica a cladirilor vechi si noi, private sau publice.
3. Promovarea in regim de urgentă a unui model de contract pentru proiectele finanțate public, de catre ANAP / MFP / MDRAPFE cu consultarea asociațiilor profesionale si patronale relevante.
4. Promovarea in regim de urgentă a unui mecanism de ajustare a prețurilor pentru lucrările in continuare ca urmare a efectelor majorării salariului minim asupra cheltuielilor cu manopera.
5. Solicitarea poziției Consiliului Concurentei pe tema lucrărilor in regie proprie la fosta CNADNR sau a companiei de constructii înființata de PMB.
6. Monitorizarea dinamica a implementarii Master Planului General de Transport

7. Extinderea cerinței minime pentru experienta similara atat pentru proiectanti ( eventual la 5 ani) cat si pentru constructori ( eventual la 7 ani ).

8. Necesitatea corelarii dispozitiilor din Legea insolventei cu cele din Codul de procedura fiscala si cu cele din Ordinul 3654/2015 privind procedura de eliberare a certificatului fiscal din perspectiva accesului firmelor aflate in insolventa la procedurile de licitatie publica,

9. Clarificarea aspectelor legate de proiectul de lege cu TVA zero la vanzarile de locuinte din perspectiva cadrului legislativ comunitar si al efectelor urmarite, precum si analizarea posibilitatii mentinerii cotei reduse de 5% atat la prima vanzare cat si la urmatoarele ( prin reducerea cotei tot la 5%)

10. Promovarea si sustinerea financiară a unor programe speciale ( eficientizare energetică, structuri critice, protectie antiseismica, eliminare azbest din cladirile existente).

11. Înființarea unei structuri ministeriale/ departamentale in cadrul Guvernului Romaniei cu atribuții directe metodologice si de reglementare in ceea ce privește activitățile specifice sectorului de constructii.