Harta statelor din Europa care au introdus controale la graniță ^Recomandat

Italia a restabilit controalele la frontiera cu Slovenia ca parte a strategiei sale de îmbunătăţire a securităţii interne în faţa ameninţării unor atacuri teroriste în Europa. „Suspendarea Tratatului Schengen privind libera circulaţie în Europa a devenit necesară (…) şi îmi asum întreaga responsabilitate pentru acest lucru”, a scris premierul italian Giorgia Meloni pe X.
Austria a introdus controale la granița cu Italia, la punctul de frontieră Brenner, în 22 septembrie.

Motivul: Blocarea migrației ilegale. Italia a transmis că dă în judecată Austria pentru că încalcă prevederile Schengen.
Polonia și Cehia au introdus controale temporare la frontiera cu Slovacia în 3 octombrie.
Motivul: Limitarea migrației și traficului de migranți ilegale.

Germania pregătește controale la frontiera cu Polonia și Cehia, anunța presa germană în 16 octombrie.
Motivul: Tensiunile din Orientul Mijlociu și teama ca în Germania să ajungă teroriști veniți din Palestina sau alte state arabe.

Austria a introdus controale la frontiera cu Cehia și Slovacia în 18 octombrie.
Motivul: Descurajarea traficanţilor de migranţi care vor să schimbe itinerariul după ce Germania a decis să-şi consolideze supravegherea.

Reintroducerea acestor controale la graniță, în interiorul Spațiului Schengen, care presupune tocmai existența unui spațiu fără frontiere, are loc în contextul crizei din Orientul Mijlociu.
Din 7 octombrie, războiul declanșat de gruparea teroristă Hamas împotriva Israelului a condus la o criză umanitară de proporții în Fâșia Gaza, fapt care ar putea să ducă la noi valuri de refugiați care ajung în Europa din Palestina.
După escaladarea războiului dintre Hamas și Israel, Europa s-a confruntat cu o serie de proteste masive ale refugiaților din țările arabe (sau cetățenii europeni proveniți din familii de refugiați arabi) care și-au exprimat furia împotriva Israelului, deși acesta din urmă a fost cel atacat de teroriștii Hamas.
O analiză a publicației italiene Ilsole24ore, preluată de Rador arată cum guvernele europene sunt de partea Israelului în conflictul cu teroriștii Hamas, dar nu vor să supere comunitățile musulmane care reprezintă în unele cazuri 10% din populație (cazul Franței).

Ce este Spațiul Schengen: Un spațiu de liberă trecere pentru membrii săi, fără controale la frontieră, unde nu sunt efectuate verificări la frontierele interne cu excepția unor amenințări specifice și unde sunt efectuate controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite. Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră, conform informațiilor furnizate de Consiliul European (UE);

Cine face parte din Spațiul Schengen: Din Spațiul Schengen fac parte 23 dintre cele 27 de statele UE, cu excepția României, Bulgariei, Ciprului (cărora nu le-au fost eliminate controalele la graniță) și a Irlandei, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția (membrele Asociației Europene a Liberului Schimb);

România și veto-ul Austriei pentru aderarea la Schengen: România şi Bulgaria nu au fost admise în spaţiul Schengen în 8 decembrie 2022. Împotrivă au votat Austria şi Olanda (care susține că a votat doar împotriva Bulgariei, dar pentru că aceasta a candidat împreună cu România, decizia s-a aplicat și României) fiindcă se tem de o intensificare a migraţiei către Occident.

Decizia a stârnit ample reacții în spațiul public, atât din partea autorităților române, cât și a celor europene, despre care G4Media a scris pe larg. În cea mai recentă declarație pe subiectul aderării României la Schengen, președinta Parlamentului European a transmis că ”România aşteaptă şi merită o decizie pozitivă în timpul preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene” și s-a arătat ”optimistă” în legătură cu intrarea României și Bulgariei în spaţiul european de liberă circulaţie.