Camioanele au pierdut lupta cu COVID: s-au defectat ori plouă în interior Recomandat

Camioanele au pierdut lupta cu COVID: s-au defectat ori plouă în interior

Încă un spital care tratează pacienți COVID-19 - Institutul Marius Nasta - a fost aseară la un pas de tragedie, după ce un generator al unității mobile de Terapie Intensivă din curtea spitalului s-a aprins și a scos fum, potrivit unor surse, chiar flacără, potrivit altor surse.

Cei 7 pacienți tratați acolo au fost mutați rapid în clădirea spitalului și nu au fost răniți. Care este însă povestea TIR-urilor transformate în unități mobile de Terapie Intensivă care au ajuns în curțile mai multor spitale COVID din țară, inclusiv Institutul Marius Nasta? TIR-urile au fost cumpărate vara trecută de Inspectoratul pentru Situații de Urgență prin Fundația SMURD, după o campanie de strângere de fonduri în care a fost implicată și Fundația Mereu Aproape. Pentru dotarea lor s-au alocat și bani de la Guvern. Ele au ajuns în curțile câtorva spitale COVID-19 ale căror secții ATI erau pline sau aproape pline. Unele dintre ele au avut nevoie de reparații la scurt timp după ce au fost achiziționate. La Botoșani, spre exemplu, TIR-ul ATI a fost scos temporar din uz după ce a plouat pe el iar apa de ploaie s-a infiltrat în tavan, fiind nevoie ca pacienții să fie mutați.

"Aceste tiruri nu au capacitatea de a funcționa pe termen lung. Sunt gândite strict pentru calamități - inundații sau un cutremur. Ții pacienții acolo 2-3 zile până îi stabilizezi. Este motivul pentru care nicio țară din lumea asta nu a folosit așa ceva. Toate spitalele din lumea asta, în momentul în care au avut nevoie de paturi suplimentare, au construit spitale modulare", a explicat pentru HotNews.ro Oana Gheorghiu, co-fondatoare a Asociației Dăruiește Viață, care a construit din donații cel mai performant spital modular ATI pentru pacienți COVID din România, arată hotnews.ro.

"Aceste TIR-uri nu au capacitatea de a funcționa pe termen lung. Sunt gândite strict pentru calamități - ții pacienții acolo 2-3 zile până îi stabilizezi"

TIR-urile cumpărate de IGSU sunt utile doar în caz de calamități, precum cutremure sau inundații, dar nu sunt o soluție pe termen lung, motiv pentru care toate spitalele din lume care au nevoie de locuri suplimentare construiesc spitale modulare, a explicat, pentru HotNews.ro, Oana Gheorghiu, co-fondatoare, alături de Carmen Uscatu, a Asociației Dăruiește Viață, care a construit din donații cel mai performant spital modular ATI pentru pacienți COVID din țară, în curtea Spitalului Elias din București. Asociația Dăruiește Viață construiește în acest moment un al doilea spital modular de Terapie Intensivă pentru pacienți COVID-19 la Piatra Neamț, unde secția ATI a spitalului județean a fost distrusă de incendiul din noiembrie anul trecut.
 
"De exemplu, dacă ai o mare catastrofă undeva, tu nu ai capacitatea să muți în siguranță pacienții, și atunci duci acolo o secție de ATI din aceasta (un TIR - n. red.), în care stabilizezi pacienții, iar apoi îi muți în spital. Ele nu sunt făcute și nu au capacitatea să funcționeze pe termen lung. Ele nu pot suplini o secție de Terapie Intensivă, ci sunt niște soluții care să salveze o situație de urgență. Erau utile la Colectiv, să zicem. Pentru inundații, pentru un cutremur. Cu condiția să fie funcționale și să le asiguri alimentare cu energie electrică și cu oxigen/gaze medicale. Nu le poți duce în câmp, sau le poți duce numai pe termen scurt, dacă le pui niște generatoare în care trebuie să torni mereu motorină. Ele sunt utile pentru a ține acolo pacienții 2-3 zile, pentru a îi stabiliza. Nu pot funcționa pe termen lung din cauză că nu se încălzesc iarna, de aceea a și apărit problema la generator, care a scos fum. Spre exemplu în mașină, dacă tu ai oprit motorul, s-a oprit instantaneu. Ele nu au capacitatea să susțină simultan și căldura, și instalația de oxigen/gaze medicale și toate cele. Ori una, ori cealaltă. Și oricum, aceste TIR-uri se conectează tot la instalațiile spitalului - la gazele medicale din spital, la instalația electrică. Și nu peste tot există această posibilitate. Ca să funcționeze corect, ele ar trebui conectate la niște instalații stabile. În plus, nu există circuite, nu există loc ca medicul să se schimbe de echipament, adică medicul ăla intră în secție, ajută pacientul, dar spațiul lui unde să își tragă sufletul, să completeze hârtii, să se schimbe de acel echipament COVID unde este?", a explicat Oana Gheorghiu pentru HotNews.ro.
 
Este motivul pentru care "nicio țară din lumea asta nu a folosit așa ceva. Toate spitalele din lumea asta, în momentul în care au avut nevoie de paturi suplimentare, au construit spitale modulare. Altfel auzeam că peste tot este plin de camioane", subliniază Oana Gheorghiu.

Autoritățile au preferat TIR-urile dotate cu aparatură ATI în locul spitalelor modulare. Unele TIR-uri s-au stricat și au avut nevoie de reparații la scurt timp după ce au ajuns în țară


Primele 4 TIR-uri dotate cu aparatură ATI și transformate în unități mobile de Terapie Intensivă au ajuns în România la mijlocul lunii iunie a anului trecut. Țara noastră era deja în a patra lună de pandemie, secțiile de Terapie Intensivă din multe spitale COVID-19 erau pline sau aproape pline, iar autoritățile se temeau de ce este mai rău - că nu vor mai avea paturi în secțiile ATI pentru bolnavii de COVID-19.

În timp ce Dăruiește Viață, asociația fondată de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, construia în acel moment, în curtea Spitalului Elias din București, cel mai modern spital modular de Terapie Intensivă din România, care a fost gata în două luni, autoritățile au ignorat o astfel de soluție, mai sigură, și au preferat TIR-urile transformate în unități mobile ATI.

TIR-urile au ajuns în mai multe spitale COVID din țară - Timișoara (unde a fost nevoie, la un moment dar, chiar de două TIR-uri, spitalul fiind supra-solicitat), Botoșani, Galați, Ploiești, Pitești sunt doar câteva exemple.

La scurt timp după instalare, TIR-urile ATI de la Timișoara și Botoșani au suferit defecțiuni și au trebuit trimise la reparat.

La Botoșani, TIR-ul ATI a devenit temporar inutilizabil după ce a plouat pe el, apa s-a infiltrat în tavan și a fost necesar ca pacienții să fie mutați. Unitatea mobilă de Terapie Intensivă a fost în cele din urmă reparată de o echipă de tehnicieni din Turcia, veniți special la Botoșani.

La Timișoara, unul dintre cele două TIR-uri ATI ajunse acolo a suferit o defecțiune la doar două zile după ce fusese pus în funcțiune și a fost trimis la Cluj pentru reparații. Din cauza suprasolicitării instalației, presiunea de oxigen a scăzut, iar ventilatoarele la care erau conectați pacienții nu au mai funcționat. Pacienții, aflați în stare gravă și conectați la oxigen, au fost mutați.

TIR-ul ATI de la Marius Nasta a ajuns în curtea spitalului în octombrie anul trecut


TIR-ul - unitate mobilă de Terapie Intensivă de la Institutul Marius Nasta care a fost aseară la un pas de tragedie a ajuns în curtea spitalului în octombrie anul trecut, într-un moment în care numărul cazurilor de COVID-19 era în creștere în toată țara, iar spitalul condus de Beatrice Mahler era pe punctul de a nu mai putea primi noi pacienți, din cauză că nu mai erau locuri libere.

TIR-ul nu a fost achiziționat de spital, iar pentru funcționarea lui a fost detașat personal printr-o colaborare DSP - IGSU.

Pe 15 octombrie, Institutul Marius Nasta anunța că "în urma cu aproximativ două ore a ajuns și este în curs de instalare în cadrul Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta o unitatea mobilă tip ATI ce va fi destinată pacienților COVID cu forme critice. Unitatea este venită prin IGSU care asigură operarea acesteia, fiind achiziționată de fundația Mereu Aproape cu sprijinul fundației Pentru SMURD. Pe perioada staționării în actuala locație, unitatea va fi sub coordonarea institutului, iar personalul va fi alocat prin colaborare DSP - IGSU. Unitatea dispune de 12 paturi ATI. Imediat ce instalarea este finalizată și personalul este alocat, unitatea va fi pusă în funcțiune. Având in vedere dimensiunile tirului pe care este platforma ATI, operațiunea de plasare în zona stabilită a fost extrem de laborioasă și a necesitat efort atât din partea echipei IGSU cât și a echipei tehnice din Marius Nasta."

TIR-ul de la Marius Nasta ajunsese de fapt în România în luna iunie, împreună cu alte 4 astfel de TIR-uri. Departamentul pentru Situații de Urgență anunța atunci că 4 unităţi mobile de Terapie Intensivă au ajuns vineri în ţară, acestea fiind achiziţionate prin Fundaţia SMURD, care a strâns importante donaţii de la firmele care activează în ţară, printre care Lidl şi Rompetrol care au contribuit direct, cumpărând câte o astfel de "maşină", dar şi de la alte firme care au răspuns campaniei Fundaţiei Mereu Aproape, pentru dotări fiind asiguraţi bani şi de la Guvern.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, aflat în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, care a primit în administrare aceste unităţi, urma să se ocupe de distribuirea şi plasarea lor "strategică la nivel naţional, pentru o reacţie rapidă în caz de pandemii sau accidente colective şi dezastre, acolo unde va fi nevoie de ele".

"Fiind construite pe structura unui tir, fiecare din aceste unităţi mobile poate fi deplasată oriunde în ţară, crescând astfel capacitatea de terapie intensivă acolo unde va fi cea mai mare nevoie, fie că este vorba de un spital fizic sau mobil (de tipul spitalelor de campanie ROL) şi oferind îngrijire la cele mai înalte standarde pacienţilor în stare critică. Fiecare din unităţile mobile de terapie intensivă sunt dotate cu 12 paturi având, alături de gaze medicale, toate echipamentele necesare unei astfel de secţii, respectiv ventilatoare, monitoare şi injectomate", anunța atunci Departamentul pentru Situații de Urgență.

"Acest tip de unitate de terapie intensivă este unic în România, folosirea ei dându-ne posibilitatea să îmbunătăţim semnificativ evoluţia pacienţilor cel mai grav afectaţi de infecţia cu SARS-CoV2 acolo unde capacităţile spitalelor fizice sunt depăşite, dar şi în orice alte situaţii cu un număr mare de victime care au nevoie de susţinere avansată a funcţiilor vitale cum sunt accidentele colective cu număr mare de victime, pandemiile, dezastrele naturale sau industriale. Ne-a impresionat mobilizarea mediului de afaceri şi a societăţii civile în sprijinirea demersurilor statului de dotare a rezervei naţionale de protecţie civilă cu patru astfel de unităţi. Le mulţumim tuturor", declara atunci Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.