3.700.000 de români au părăsit țara în doar zece ani

Nu se poate discuta de compensarea emigrarii prin imigrare, deoarece la data de 31.12.2017 in Romania erau stabiliti aproximativ 117.000 straini, din care 3.900 de persoane cu protectie internationala, refugiati sau alte feluri de protectie. Cererile de azil politic au crescut de la 1.500 in anii anteriori la 4.820 in 2017 arată hotnews.

Romania are printre cele mai mici procente de rezidenti din afara Uniunii Europene, 0,3%, astfel situandu-se pe ultimele locuri din UE la acest capitol, alaturi de Slovenia si Slovacia. Din totalul strainilor care imigreaza in Romania, doar 9% vin pe baza unui contract de munca. Principalele motive pentru care strainii vin in Romania sunt reintregirea familie (43%) si pentru studii -23%.
PUBLICITATE

inRead invented by Teads

Ponderea celor care au venit in Romania prin programele de protectie internationala este mult mai mica decat in alte state, precum Germania de exemplu. In Romania 5% dintre straini sunt persoane cu protectie internationala, conform Inspectoratului General pentru Imigrari.

Numarul strainilor din afara uniunii Europene care aleg Romania este unul mic deoarece acestia intampina mai multe dificultati: bariere de limba, limita salariului mediu pentru lucratorii migranti, inregistrarea deficitara a strainilor in statisticile institutiilor cu atributii in domeniul muncii.

In contextul crizei fortei de munca, "Romania nu are o evaluare serioasa a deficitului de pe piata fortei de munca pe sectoare si ocupatii si este departe de a avea o abordare sistematica a imigratiei ca forta de munca si tampon pentru imbatranirea populatiei", a mai spus Luciana Lazarescu, in cadrul conferintei

Proiectul este finantat prin programul HORIZON 2020 al Uniunii Europene si studiaza studiaza factorii nationali si internationali care influenteaza mobilitatea tinerilor in Europa, pentru a propune cai de imbunatatire a conditiilor in care se deruleaza mobilitatea tinerilor si pentru a reduce efectele negative ale acesteia. Proiectul MOVE se bazeaza pe o cercetare multinivel, incluzand studii de caz pentru sase tipuri distincte de mobilitate (invatamant superior, voluntariat, ocuparea fortei de munca, training vocational, schimb de studenti si antreprenoriat) derulate in sase tari europene, un sondaj cantitativ amplu asupra mobilitatii la nivel european, precum si analizarea datelor secundare, tinand cont de inegalitatile sociale. Detalii referitoare la proiect se pot consulta si pe site-ul acestuia.

Rezultatele proiectului arata ca tinerii romani sunt la fel de mobili ca si tinerii europeni, dar mobilitatea lor trebuie analizata in stransa corelatie cu scopul acesteia. Spre deosebire de tinerii din tarile vest-europene, tinerii romani sunt implicati in mai mare masura in mobilitatea legata de munca decat in cea pentru studii. De asemenea, mobilitatea internationala pentru voluntariat este apreciata si populara printre tinerii romani, in timp ce intr-o mai mica masura se practica o mobilitate pentru antreprenoriat.

Totusi, programele europene precum ERASMUS+ au contribuit la sensibilizarea tinerilor romani si la o mai buna cunoastere a posibilitatilor de dezvoltare antreprenoriala ca urmare a participarii la programele de mobilitati.
Este remarcabil faptul ca tinerii romani practica mai multe mobilitati concatenate. In general, mobilitatea pentru studii este pasul initial, urmata de alte tipuri de mobilitate: pentru voluntariat sau antreprenoriat.

Analizele calitative au scos in evidenta atat beneficiile mobilitatii intraeuropene, de exemplu dezvoltarea personala, acumularea de cunostinte de limbi straine, cat si obstacolele intampinate: bariere legate de finantarea mobilitatii, de relatiile cu institutiile sau de accesul la informatii. Rezultatele analizei cantitative arata ca tinerii romani care au experiente de mobilitate au mai multe sanse de a fi angajati sau de a-si deschide o afacere, comparativ cu cei fara experienta mobilitatii internationale.