PRIMĂRIA CAPITALEI ȘI MINISTERUL TRANSPORTURILOR, PACE CU CUȚITELE PE MASĂ

“CNAIR SA și Primăria Generală a Municipiului București au încheiat un Protocol prin care cele două instituții se vor consulta asupra proiectelor care ar putea viza obiectivele de dezvoltare ale Capitalei. Potrivit acestui document, CNAIR va încerca să armonizeze studiile de prefezabilitate și de fezabilitate pe care le va lansa pentru obiectivele proprii cu proiectele care privesc dezvoltarea Municipiului București. Reprezentanții CNAIR SA și cei ai PMB vor analiza cu prioritate obiectivele de interes comun pe care cele două instituții le propun și își vor acorda sprijin reciproc, inclusiv în ceea ce privește inițiativele legislative, de interes pentru cele două părți.
Pentru stabilirea priorităților și pentru armonizarea punctelor de vedere, reprezentanții celor două instituții se vor întâlni semestrial sau de câte ori este nevoie. Protocolul semnat de Directorul General al CNAIR SA, Ștefan Ioniță, și de Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, în data de 19 aprilie, are o valabilitate de 4 ani și va fi prelungit automat, dacă niciuna din părți nu solicită în prealabil anularea acestui document”, aflăm dintr-un document surprinzător publicat în luna mai.
De ce zicem surprinzător? Pentru că primarul general Gabriela Firea a acuzat guvernele anterioare (Grindeanu și Tudose) dar și pe titularii postului de ministru al Transporturilor că îi sabotează proiectele. Scandalurile dintre Firea și guvernele conduse de partidul din care face și ea parte au fost extrem de numeroase. Acum, ei zic că s-ar fi instaurat pacea…

Podul Constanța al cui e?
Ultimele evenimente arată însă că instiuțiile Ministerului Transporturilor (între care se numără și CNAIR) și Primăria Capitalei continuă să se aibe ca șoarecele și pisica. Lipsa dialogului dintre cele două instituții poate duce la o tragedie după ce s-a constatat că Podul Constanța, pe sub care trec zilnic mii de mașini are mare nevoie să fie reabilitat. S-a pornit o întreagă gâlceavă la nivel național pentru a se lămuri o problemă –în ograda cui se află podul? Primarul Firea spune că este răspunderea Ministerului Transporturilor și lansează, preventiv, acuzații dure: “Primăria Municipiului București, prin direcția de specialitate, a emis, la cererea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, două autorizații de construire în anul 2006, ulterior CFR SA nedepunând nicio altă solicitare pentru emiterea unor autorizații de construire. Prin urmare, singura instituție abilitată de lege să execute lucrări de consolidare/reabilitare la acest obiectiv este Compania Națională de Cai Ferate CFR SA", au explicat reprezentanții Municipalității. Pe de altă parte, Primăria admite că are în intenție să facă și ea lucrări la Podul Constanța, care nu a mai fost reabilitat de vreo șase decenii: "Menționăm că Primăria Municipiului București are prevăzuți bani în bugetul pe anul 2018 pentru lucrări de reabilitare a carosabilului și a căii de rulare a tramvaielor de pe Calea Griviței, iar Compania Municipală Dezvoltare Durabilă va actualiza în regim de urgență studiul de fezabilitate pentru supralargirea Căii Grivița (incluzând zona Podului Constanța) dar și a bd Bucureștii Noi, pe porțiunea care nu a fost reabilitată odată cu lucrările la linia de metrou M4, astfel încât proiectul să fie demarat anul acesta", au mai adăugat reprezentanții Municipalității.

Pasajul morții la cine merge?
Acesta nu e singur exemplu de neînțelegere criminală. Anul trecut s-a declanșat un adevărat scandal puternic reflectat de media după ce o persoană a murit în pasajul CFR din Parcul Herăstrău. În lipsa unui pasaj pietonal, oamenii erau nevoiți să folosească pentru deplasare linia de tren. De fapt, era vorba de al cincilea deces în ultimii ani. Au urmat acuzații incendiare între cele două instituții, care pozează azi a fi extrem de prietene. “Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) a prevăzut în buget, încă din anul 2015, fondurile necesare pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate în vederea construirii unei pasarele pietonale peste lacul Herăstrău în această zonă. Tot în anul 2015, prin mai multe adrese, ALPAB a solicitat Ministerului Transporturilor avizul de principiu privind amplasarea unei pasarele pietonale şi distanţa minimă la care se poate apropia cu aceasta de podul de cale ferată", a declarat, anul trecut, primarul general Gabriela Firea. Oficialii Primăriei susţin că, atât în 2015, cât şi în anul 2016, Ministerul Transporturilor a refuzat propunerea Municipalităţii, argumentând că soluţia propusă nu se încadrează în regulile privind amplasarea şi autorizarea construcţiilor în zona de protecţie a căii ferate.
Ministerul Transporturilor nu și-a recunoscut niciodată culpa.

Să punem frână Canalului spre Dunăre
Ministerul Transporturilor a strâmbat din nas și în cazul altor proiecte ale Primăriei București. Conducerea Capitalei a dorit să continue proiectul București–Dunăre, dar a fost ignorat de Ministerul Transporturilor. „Vreau să continuăm acest proiect, să preluăm responsabilitatea realizării lucrărilor în Bucureşti, iar investiţia să devină o prioritate pentru Capitală. După discuţiile pe care le vom avea cu reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale responsabile şi după întocmirea documentaţiei necesare, vom putea demara procedurile pentru obţinerea cofinanţării proiectului din fonduri UE. Avem deja sprijinul Comisarului European Corina Creţu pentru realizarea acestui proiect important”, a declarat Primarul Capitalei, Gabriela Firea. Discuţiile despre reluarea proiectului au fost iniţiate într-o şedinţă la care au participat cei care au realizat studiul de fezabilitate din 2012 şi 2013 şi angajaţii fostului Institut de Proiectari pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene, autorii proiectului realizat înainte de 1989. Proiectul s-a stins și pentru că Ministerul Transporturilor nu au ajutat-o pe primăriță cu know-how.

Privaţi de o autostradă
O clasică lipsă de conlucrare între autorităţile din Bucureşti şi Ministerul Transporturilor se transpune în ciotul de 3,3 kilometri de la intrarea în Capitală a Autostrăzii Bucureşti–Ploieşti. Deşi, autostrada în sine a fost dată în folosinţă în anul 2012, lipsa de dialog dintre instituții a amânat realizarea proiectului cu, iată, opt ani.
Altfel zis, Ministerul Transporturilor -care se ocupă de facto cu construcţia autostrăzi- şi autorităţile locale (autostrada va intra pe mai mulţi kilometri în oraş) nu au putut conclucra pentru a finaliza nici măcar 500 de metri de autostradă pe an. Abia în noiembrie anul trecut, Primăria Sectorului 2 a eliberat Autorizaţia de Desfiinţare solicitată pentru demolarea clădirii care stă în calea Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. Lucrurile s-au împiedicat într-o clădire şi, deşi s-a promis finalizarea autostrăzii în vara lui 2018, specialiştii sunt rezervaţi. Aceeaşi lipsă de conclucrare a dus la amânarea cu şase luni a începerii lucrărilor la pasajul Domneşti. În acest caz, Primăria Capitalei a dus o lungă muncă de convingere cu Ministerul Transporturilor pentru a introduce în proiect o linie de tramvai.

Bătaie pe Revoluția în trafic
Vă amintiți, Gabriela Firea a promis o revoluție în trafic. „Voi face revoluție în materie de trafic în Capitală. Am foarte multe soluții care vor decongestiona traficul. În primul rând, investiții masive în transportul public, voi propune acordarea de urgență a bugetului necesar pentru ca aceste autobuze stricate să intre în trafic. Împreună cu Poliția Capitalei vom face în așa fel încât să avem un sistem de semaforizare inteligent, așa cum se întâmplă în orice capitală europeană. De asemenea, aș dori să se încheie de urgență lucrările la metroul din Drumul Taberei. Lucrurile deja se mișcă. Peste două săptămâni voi merge la Bruxelles pentru a debloca proiectele cu fonduri europene care sunt acum înghețate. De un an de zile nu s-a mai lucrat deloc pentru deblocarea acestor fonduri. În jumătate de an se va vedea că se vor schimba lucrurile în București. Într-o jumătate de an, se va circula mult mai ușor în București”, zicea Firea în anul 2016, fără să pună nimic în practică.
Şi Ministerul Transporturilor a avut o strategie pentru Bucureşti. Anul trecut, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat, că mai multe proiecte pentru fluidizarea traficului din Bucureşti vor fi finanţate din Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014–2020.
Din bugetul alocat în 2017 Ministerului Transporturilor, urmau să fie finanţate inclusiv obiectivele Pasajul Domneşti, nodul rutier Centura Bucureşti (CB)–DN 4 (Olteniţa), nodul rutier CB–DJ 401 (Berceni), Pasajul Mogoşoaia pe Centura Bucureşti peste DN 1A, modernizarea centurii Bucureşti existente (lărgire la 4 benzi de circulaţie) pe sectoarele A1–DN 7 şi DN 2–A2.
”De asemenea, se află în faza de evaluare a ofertelor obiectivul proiectării şi execuţiei autostrăzii de centură Bucureşti. Autostrada de centură este un proiect nou, diferit de actuala centură, şi va asigura legătura mai eficientă între A1 (Bucureşti–Piteşti) şi A2 (Bucureşti–Constanţa) pe relaţia Constanţa–Nădlac (coridorul IV Pan–European)”, se arăta într-un comunicat CNAIR. Evident că de toate proiectele s-a ales praful.

Cum își dau peste mână
Doar că, surpriză: o parte din proiectele enumerate de Ministerul Transporturilor sunt râvnite de Primăria Gabrielei Firea, şoseaua de centură fiind perla coroanei. Dar nici celelatele obiective nu sunt de neglijat. Motivul disputei pe cele trei mari proiecte aflate în dispută între Ministerul Transporturilor și Primăria București sunt banii.

Firea–Ministerul Transporturilor, scor 1-2

Şoseaua de Centură
Revista Tir a publicat o analiză care urmărea să elucideze care dintre cele două instituții ar fi îndreptățite să preia finalizarea Șoselei de Centură a Capitalei. În acest moment, doar o treime din cei 70 de kilometri ai Șoselei de Centură au două benzi pe sens. Pe cea mai mare a Centurii sud nu se lucrează deloc, dar traficul este de coșmar, șoferii petrecând ore în șir pentru a ocoli Capitala. În acest context, primarul Gabriela Firea a cerut ca administrația sa să preia finalizarea proiectului. În analiza noastră, am spus că argumentul decisiv a fost: cine are capacitatea de a atrage mai mulți bani europeni, luând spre exemplu centura orașului Sofia, finalizată de Bulgaria cu bani de la Bruxelles.
De bine de rău, Ministerul Transporturilor a reușit să atragă fonduri europene pentru o serie de proiecte: autostrada Deva–Sibiu sau Turda–Sebeș, spre exemplu. În schimb, Primăria București are un mare handicap la acest capitol. Asta reiese dintr-un calcul simplu aplicat bugetului pe anul trecut al Bucureștiului. Din cele 5,2 miliarde lei estimate pentru Capitală în bugetul municipiului pe 2017, “bugetul instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii” este estimat la 1,3 miliarde lei, iar ”bugetul fondurilor externe nerambursabile” este de numai 2,1 milioane lei. Această sumă reprezintă fondurile alocate de Primăria Capitalei pentru cofinanțarea proiectelor europene. Dacă am considera o medie de 10% drept cheltuieli pentru cofinanțarea proiectelor europene, ar însemna că Primăria Capitalei se așteaptă să atragă proiecte europene de numai 21 milioane de lei, adică 4,6 milioane de euro. În condițiile în care Capitala are 2,1 milioane de locuitori, reiese că municipalitatea vrea să atragă doar 2 euro pe an din fonduri europene nerambursabile pentru fiecare persoană.

Metrorex
Primăria vrea să ia în administrare Metrorex și aduce ca argument incapacitatea Ministerului Transporturilor de a gestiona proiectul magistralei Drumul Taberei, care va înregistra, în momentul recepției, o întârziere de peste șase ani.
Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, solicită constant și insistă ca Metrorex să treacă în subordinea instituției pe care o conduce. Discuția pe acest subiect s-a deschis încă de la începutul anului trecut, însă fără nicio finalitate. În momentul de față metroul este în administratea Ministerului Transporturilor.
Lucian Şova, noul ministrul al Transporturilor, al treilea în doar un an de zile, a precizat că nu exclude posibilitatea transferării Metrorex către Primaria Capitalei. “(…) Specialiştii de la metrou mi-au vorbit și de o serie de chestiuni care ţin de ordin tehnic şi de nişte chestiuni care ţin de modul în care vor funcţiona finanţările pe care metroul le-a contractat deja şi încă ceva mai mult se vorbeşte în general despre transferarea metroului la municipalitate, însă nu m-am lămurit clar dacă asta ar însemna şi componenta de exploatare şi componenta de întreţinere şi dezvoltare a infrastructurii, pentru că şi acesta este un aspect”, a declarat ministrul într-un interviu la RFI. Până acum, Ministerul Transporturilor rămâne cu metroul, iar Primăria plătește subvenția de 100 de milioane de euro.

Traficul Bucureşti
Deși nu a dovedit că poate aduce proiecte care să reducă traficul nebun din București, Gabriela Firea a primit de la Ministerul Transporturilor undă verde pentru a gestiona zona metropolitană a Capitalei. Guvernul a decis să desființeze Autoritatea Metropolitană de Transport București la șapte ani de la înființare. Autoritatea ar fi trebuit să gestioneze mobilitatea din oraș cu: metroul, autobuze, tramvaie, troleibuze, trenuri regionale și pentru transportul naval.
Atribuțiile Autorității, care aparținea de Ministerul Transporturilor, au fost preluate de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti Ilfov, formată din reprezentanţi ai CGMB, ai Consiliului Judeţean Ilfov şi ai consiliilor locale, care va asigura şi monitoriza transportul în comun în Bucureşti şi Ilfov, preşedintele ADITPBI fiind primarul Capitalei. Gabriela Firea şi-a trasat primele obiective. Nu este nicio garanție că trecerea politicilor de planificare strategică, monitorizare a activităților privind autorizarea, organizarea și controlul funcționării serviciilor de transport public de călători în zona metropolitană în curtea primarului Firea și a edililor din suburbii va îmbunătății transportul cu metroul, autobuze, tramvaie, troleibuze, trenuri. Astăzi, în transportul bucureștean lucrurile stau, însă, îngrozitor.