Șoferii de camioane din Balcanii de Vest amenință cu blocaje la frontierele UE din cauza limitei de ședere în spațiul Schengen ^Recomandat

Sute de șoferi profesioniști s-au adunat în fața sediilor delegațiilor UE din Belgrad, Sarajevo, Podgorica și Skopje pe 31 august pentru a protesta împotriva aplicării stricte a regulii Schengen privind șederea de 90 de zile în 180. Aceștia susțin că această limită, monitorizată acum digital prin Sistemul de intrare/ieșire, îi împiedică să-și desfășoare cursele regulate de transport către UE fără a risca reținerea sau deportarea.

Cetățenii majorității țărilor din Balcanii de Vest beneficiază de liberalizarea vizelor în spațiul Schengen, ceea ce înseamnă că nu mai trebuie să solicite vize de scurtă ședere sau să stea la coadă la consulate înainte de a călători. Aceștia pot intra liber cu un pașaport valabil. Acest acces rămâne însă supus limitei standard de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, care se aplică tuturor resortisanților din țări terțe care beneficiază de regimul fără vize.
Pentru călătorii obișnuiți, această limită este de obicei suficientă; pentru șoferii profesioniști de camioane care petrec săptămâni întregi pe drumurile UE, ea devine rapid o constrângere, transformând privilegiul de a călători fără viză într-o barieră practică în calea muncii.

„Vrem pur și simplu să muncim și să transportăm mărfuri prin țările Uniunii Europene”, le-a spus protestatarilor Zijad Šarić, din partea Consorțiului de Logistică din Bosnia. Asociațiile solicită o derogare pentru șoferii profesioniști sau o extindere a limitei la 125–130 de zile. Dacă nu se înregistrează progrese, aceștia s-au angajat să blocheze trecerea mărfurilor începând cu 14 septembrie, repetând tactica folosită în ianuarie, care a provocat pierderi estimate la 100 de milioane de euro pe zi din exporturi.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert, a declarat pe 1 septembrie că regula celor 90 de zile în sine nu se va modifica. El a recunoscut că lucrătorii cu mobilitate ridicată, precum șoferii de camioane, se confruntă cu dificultăți și că problema „beneficiază de întreaga noastră atenție”, fiind în discuție posibile acorduri bilaterale. Șoferii au descris acest răspuns ca fiind insuficient.

Regimul Schengen pentru șederi de scurtă durată (acces fără viză sau vize de tip C) nu conține nicio categorie profesională specifică care să-i scutească pe lucrătorii itineranți, precum șoferii de camioane, de regula celor 90 de zile în 180. Prin urmare, șoferii din Balcanii de Vest intră în țară în aceleași condiții de tip turistic ca și turiștii, chiar dacă prezența lor este necesară pentru transportul transfrontalier remunerat.

Această neconcordanță a constituit o plângere centrală în cadrul protestelor din 31 august: „Venim să muncim, nu în vacanță.” Asociațiile susțin că tratarea șoferilor profesioniști ca pe niște vizitatori obișnuiți îi obligă să-și epuizeze zilele permise la locul de muncă, după care riscă să fie respinși la frontieră sau deportați, și solicită fie o derogare specifică legată de muncă, fie o perioadă autorizată mai lungă, care să reflecte natura ocupației lor, mai degrabă decât o călătorie de agrement.