Cât costă angajarea unui șofer din afara UE? ^Recomandat

Cu toate acestea, raportul evidențiază și unele probleme critice, cum ar fi costul angajării șoferilor din afara UE.

Conform unei cercetări realizate de autorii raportului prin intermediul unor interviuri cu întreprinderi, costul mediu de angajare a unui singur șofer non-european este de 20 157 €. Cea mai importantă componentă este salariul și costurile asociate plătite în perioada de formare și regularizare, care se ridică la 14 600 €.

Aceasta este o perioadă în care șoferul nu poate încă să fie angajat pe deplin în activități de transport și, prin urmare, nu generează venituri pentru companie. La această componentă se adaugă costurile de întreținere, estimate la 3.815 €, care includ călătoria din țara de origine, cazarea și cheltuielile inițiale de integrare. Obținerea sau convertirea permisului de conducere într-o țară din UE presupune o cheltuială medie de 1.385 €, în timp ce formarea și obținerea certificatului de calificare a șoferului presupun 357 € suplimentari.

Raportul subliniază că 90% dintre companiile de transport sunt microîntreprinderi cu mai puțin de zece angajați. În acest context, o investiție inițială de peste 20.000 € per șofer poate afecta în mod semnificativ lichiditatea unei companii. Marile companii, în schimb, dispun de obicei de structuri administrative și juridice interne capabile să gestioneze proceduri complexe și să absoarbă mai bine costurile de inactivitate. Prin urmare, angajarea șoferilor din afara UE se realizează în principal în cadrul întreprinderilor structurate.

Durata procedurilor reprezintă un alt factor critic. Procesul de angajare internațională durează în medie între patru și șase luni, cu vârfuri de până la un an, din cauza fragmentării responsabilităților între autoritățile naționale, consulare și de formare. Analiza timpului prezentată în raport arată că eliberarea documentelor profesionale, cum ar fi certificatul de calificare a șoferului și cardul de tahograf, necesită o parte relativ mică din timpul total, în timp ce formalitățile de viză și permis de ședere constituie partea cea mai lungă și mai incertă.

O problemă deosebit de critică este așa-numita paradoxul de reglementare în jurul certificatului de calificare a șoferilor. În mai multe state membre, este necesară o ședere legală de cel puțin 185 de zile pentru a se înscrie la cursuri de calificare. Cu toate acestea, obținerea unei vize de ședere necesită adesea un contract de muncă activ, ceea ce presupune, la rândul său, deținerea certificatului profesional. Acest mecanism creează un cerc vicios administrativ care încetinește intrarea șoferilor pe piață și prelungește perioada în care întreprinderea suportă costuri fără a putea angaja șoferul.

Detalii AICI