Principalul subiect al întâlnirii a fost finanțarea infrastructurii de transporturi în România, mai ales în contextul programului de relansare economică Next Generation și a noului Cadru Financiar Multianual. Cei 250 de km, aflați în lucru, sau cei 300 de km, contractați acum, de autostrăzi, drumuri expres sau variante ocolitoare, căi ferate cu viteză sporită, trenuri de lucru pentru modernizări de linie ferată, trenuri metropolitane în București, Cluj și alte orașe, garnituri noi de tren, modernizarea Gării de Nord, dar și magistrale noi de metrou în Capitală și primul metrou la Cluj-Napoca sunt printre proiectele despre care s-a discutat în cadrul întâlnirii.

Cea mai importantă prevedere, cu un impact asupra transportatorilor din estul Europei, deci inclusiv asupra celor din România, este cea cu privire la întoarcerea acasă sau la centrul operațional al firmei, la fiecare patru săptămâni a șoferilor, care lucrează în străinătate. Transportatorii români spun că o astfel de prevedere încalcă inclusiv dreptul șoferilor la libera circulație și ședere în interiorul Uniunii Europene, așa cum prevede Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului, potrivit căreia românii, în calitate de cetățeni ai UE, au „dreptul de sedere pe teritoriul altui stat membru pe o perioadă de cel mult trei luni, fără nici o altă condiție sau formalitate în afara cerinței de a deține o carte de identitate valabilă sau un pasaport valabil”.

Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au scăzut cu 33,6% în trimestrul II 2020 faţă de trimestrul II 2019, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate marţi.