STUPEFACȚIE. STANDARDELE DE COST, ÎN PIXUL UNOR FUNCȚIONARI ^Recomandat

Să facem repede, indiferent de cost
Sub pretextul că întârzie construcția de autostrăzi, Ministerul Transporturilor vrea să ofere posibilitatea funcționarilor să decidă ei înșiși valoarea standardele de cost în construcție, pentru fiecare proiect în parte. Astfel, prețurile de construcție ale unei autostrăzi, de exemplu, vor fi stabilite de funcționari care vor analiza relieful, condițiile meteo, complexitatea structurii, necesitatea construitrii unor tuneluri sau viaducte. Deci, nu studii serioase de fezabilitate, analize, ci pur și simplu feeling-ul funcționarilor, probabil din Ministerul Transporturilor.
”Pornind de la particularitățile proiectelor de infrastrucură de transport, care se întind pe arii extinse, traversând regiuni geografice ṣi forme de relief diferite, intersectând cursuri de apă, căi de comunicații, arii protejate, situri naturale, arheologice ṣi rețele tehnico-edilitare, etc, este dificilă standardizarea costurilor aferente categoriilor de lucrări care concură la realizarea acest tip de infrastructură”, se arată în proiectul legislativ aflat pe la diverse ministere.

Standarul de cost, abrogat
Un alt argument pentru eliminarea standardelor de cost ar fi acela că acestea nu au mai fost actualizate, iar construcția de autostrăzi nu mai este rentabilă, multe proiecte de infrastructură neavând doritori. O afirmație absurdă, dar fiindcă autostrăzile sunt întârziate tocmai de numeroasele contestații ale numeroșilor participanți la licitații.
Pe de altă parte, costurile au crescut, în ultimii opt ani, cu aproape 25%, după cum arată cifrele oficiale. Mergând în această direcție, în primăvara acestui an, Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere un Proiect prin care cerea actualizarea acestor standarde. Ideea a fost abandonată și, după jumătate de an, s-a decis eliminarea standardelor de cost.
Cu toate că pleacă de la problemele legate de infrastructura de transport, ordonanța de urgență urmează să se aplice în toate domeniile. Dacă Proiectul va fi adoptat, ideea de standard de cost este abrogată.
De asemenea, eliminarea standardelor de cost se va face și în ceea ce privește fondurile europene.

Să dăm drumul la corupție
Specialiștii contactați de presa centrală au decriptat această măsură și susțin că eliminarea standardelor de cost dă efectiv liber la furat din banii publici. Decizia privind prețul unor lucrări rămâne practic la latitudinea unor funcționari publici, subiectivi, împotriva cărora nu pot fi exercitate controale. Mai mult, aceiași specialiști spun că o astfel de măsură poate influența și prețul din piață la anumite materiale, în special pentru produsele la care există puțini ofertanți. Știind că au la dispoziție o piață de desfacere sigură, aceștia pot impune prețuri mari.
Specialiștii subliniază că problema blocajului din domeniul investițiilor poate fi ușor rezolvată prin actualizarea standardelor de cost acolo unde acest lucru nu a fost realizat de multă vreme și crearea unor standarde de cost acolo unde ele nu există.

Ce sunt standardele de cost
Standardele de cost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1394/2010 reprezintă documente de referinţă cu rol de ghidare pentru verificarea modalităţii de stabilire a costurilor lucrărilor de execuţie pentru obiectivele de investiţii din domeniul infrastructurii de transport finanţate din fonduri publice, precum și pentru analizarea şi verificarea ofertelor depuse de operatorii economici în vederea adjudecării contractelor privind execuţia lucrărilor de construcţii pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport.

Să revenim la „docoment”
În nota de fundamentare a documentului (Ordonanță de Urgență) mai sus menționat, este menționat că „standardele de cost în vigoare privind infrastructura de transport au fost calculate pornind de la situații teoretice ṣi nu pe baza unor studii geotehnice aprofundate, conforme cu normele și normativele tehnice în vigoare, prin care să se determine condițiile de teren din diferitele zone geografice. În calculul acestor standarde s-a pornit de la situația ipotetică în care terenul de fundare a fost considerat ca având capacitate portantă corespunzătoare și nu implica lucrări de îmbunătățire, nivelul apelor subterane neinfluențând corpul drumului, situație ce este rar întâlnită în practică.
De asemenea, standardele de cost au fost elaborate pentru un număr limitat de tipuri de obiective de investiții, care au avut la bază proiecte care, în prezent, sunt depășite datorită apariției unui număr semnificativ de reglementări tehnice noi, de noi tehnologii și, nu în ultimul rând, a unor noi cerințe, moderne, care necesită noi dotări tehnice a construcțiilor.
În ceea ce privește cheltuielile de proiectare, standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente tuturor fazelor –studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, studii de fundamentare/de specialitate, proiect tehnic, detalii de execuție, verificare tehnică a proiectării, elaborare certificat de performanță energetică, elaborare documentații specifice necesare obținerii avizelor, acordurilor și autorizațiilor, cheltuielile efectuate pentru expertiza tehnică a lucrărilor de intervenții la construcțiile existente, asistența tehnică din partea proiectantului pe durata execuției lucrărilor și stabilirea unui procent maxim pentru proiectare de 3% din valoarea investiției de bază este insuficient. Lipsa resurselor de proiectare necesare fac imposibilă derularea proceselor de proiectare corecte și performante și a proceselor de optimizare care constau în studierea de soluții alternative comparate.

Scumpirea cu un sfert, prea mică
Apoi, Ministerul Transporturilor arată în Proiectul de Ordonanță de urgență care vrea abrogarea standardelor de cost că autostrăzile s-au scumpit prea puțin cu numai 22% în ultimii opt ani. În aceste condiții, zice Ministerul Transporturilor, nu se înghesuie constructorii să liciteze pentru proiecte de infrastructură considerând că prețul e prea mic. Dacă noua reglementare va trece, funcționarii vor putea umfla din pix și pe interes cât vor costurile pentru autostrăzi. Așa se deschid larg porțile la șpăgi și trafic de influență. Iată ce spune, în continuare, nota de fundamentare: „Standardele de cost au fost calculate prin rularea listelor de cantități pe categorii de lucrări în prețuri la nivelul lunii ianuarie 2010. De la acel moment, potrivit informațiilor prezentate de Institutul Național de Statistică, în perioada ianuarie 2010-iunie 2018 indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut cu 22,69%. Deși, potrivit legislației în vigoare, standardele de cost trebuiau actualizate periodic sau ori de câte ori este necesar, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor de resort, în funcţie de evoluţia progresului tehnic şi a preţurilor resurselor specifice în domeniul construcţiilor și infrastructurii în transporturi şi/sau pe baza solicitărilor fundamentate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, acest lucru nu s-a întâmplat”.

Să devoalăm minciuna
Cum e posibil să afirmi că „standardele de cost în vigoare privind infrastructura de transport au fost calculate pornind de la situații teoretice ṣi nu pe baza unor studii geotehnice aprofundate”, când, tu, Minister al Transporturilor, ai calculat, la virgulă, în primăvara acestui an costul autostrăzilor, pe tip de relief, particularități de genul: poduri, tuneluri, etc.
O astfel de inițiativă a existat în martie anul acesta, atunci când semnalam că „potrivit proiectului supus dezbaterii publice, în acest an, Ministerul Transporturilor consideră necesară revizuirea standardelor de cost stabilite în anul 2010 și propune creșterea procentului aplicat lucrărilor de construcții –montaj la cota de aproximativ 3% pentru consultanță (față de 1%), 5% la proiectare (față de 3%) și 2% pentru asistența tehnică (față de 1,5%). În privința prețurilor unitare, Ministerul Transporturilor propune actualizarea acestora cu indicele de cost în construcții inginerești publicat de către Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2010 (baza standardelor de cost aprobate) și 2017, respectiv, 122, reprezentând o creștere de 22%”.
Desigur că cifrele erau discutabile, dar totuși era vorba de impunerea unor standarde de cost și nu abandonarea lor la bunul plac al unor funcționari, așa cum se dorește azi. Proiectul din această primăvară era extrem de precis.

Costuri la virgulă
Revista TIR a prezentat propunerile de cost pentru autostrăzi la nivelul lunii martie a anului 2018:
AUTOSTRADA EXTRAURBANĂ ÎN ZONĂ DE ŞES:
Construcţii şi instalaţii (C+I) din care: 4.281.637 euro/km
Terasamente: 888.423 euro/km
Lucrări drenaj: 130.409 euro/km
Structură rutieră: 2.691.508 euro/km
Parapete şi împrejmuiri: 551.815 euro/km
Semnalizare rutieră: 19.482 euro/km.

AUTOSTRADA EXTRAURBANĂ ÎN ZONĂ DE DEAL
Construcţii şi instalaţii (C+I) din care: 5.608.246 euro/km
Terasamente: 2.038.338 euro/km
Lucrări drenaj: 265.209 euro/km
Structură rutieră: 2.691.508 euro/km
Parapete şi împrejmuiri: 591.231 euro/km
Semnalizare rutieră: 21.960 euro/km.

AUTOSTRADA EXTRAURBANĂ ÎN ZONĂ DE MUNTE
Construcţii şi instalaţii (C+I) din care : 6.747.914 euro/km
Terasamente: 2.894.215 euro/km
Lucrări drenaj: 435.258 euro/km
Structură rutieră: 2.691.508 euro/km
Parapete şi împrejmuiri: 699.342euro/km
Semnalizare rutieră: 27.591euro/km.
Toată munca de indexare și de stabilire a costului de construcție a autostrăzilor de mai sus a fost aruncată la coș, astăzi, când se propune abrogarea standardelor de cost.

Din nou revenim la „document”
Deși prin definiția lor, standardele de cost se impun niște parametrii (financiari, de calitate) de la care nimeni nu ar trebui să se abată, Ministerul Transporturilor spune, în Proiectul de Ordonanță de urgență care vrea abrogarea standardelor de cost, că acești parametri împiedică buna derula a procesului de achiziție publică.
„Utilizarea standardelor de cost în determinarea valorii estimate a contractelor de achiziții publice de către autoritățile contractante, a condus la stabilirea unor valori subevaluate ale contractelor, fapt ce a condus, la rândul lui, la anularea a numeroase proceduri de achiziție publică deoarece nu au fost depuse oferte din partea operatorilor economici. Acest fenomen conduce la o întârziere în realizarea obiectivelor de investiții prin refacerea documentației de atribuire, a documentație tehnico-economice, reluarea circuitului de avizare a indicatorilor tehnico-economici și, prin urmare, la neîndeplinirea obiectivelor în materie de dezvoltare a României. Din informațiile furnizate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice ponderea procedurilor anulate din cauza nedepunerii niciunei oferte, din totalul procedurilor inițiate în anul 2017, a fost de 22%, în valoare de 13.264.462,76 mii lei, reprezentând un procent cuprins între 45% și 53% din totalul procedurilor anulate, determinat în raport de obiectul procedurilor de achiziție publică, respectiv un procent mediu de 50% din totalul procedurilor anulate”.

Să dărâmăm ce ne încurcă
În elaborarea Ordonanței, Ministerul Transporturilor a mers pe ideea că, dacă nu putem îmbunătății legislația, atunci, să o anulăm și să lăsăm puterea de decizie în ceea ce privește costurile unui drum la bunul plac al unor funcționari. „Această legislație și, cu precădere, modul ei deformat de aplicare afectează atât calitatea construcțiilor propriu-zise realizate din fonduri publice, dar și profesioniștii din domeniu, cu toate implicațiile asupra economiei naționale, fiind o barieră în aplicarea progresului tehnologic în domeniu și făcând imposibilă realizarea de construcții sustenabile, care să corespundă standardelor impuse de directivele europene sus-menționate.
Deși intenția inițială a legiuitorului a fost de a stabili un nivel recomandat care să evite derapajele de subevaluare sau supraevaluare, în prezent, cadrul normativ și, mai ales, aplicarea sa excesivă, au generat o plafonare și un nivel din ce în ce mai scăzut al calității construcțiilor”, se arată în Nota de Fundamentare..

Și acum finalul
După expunerea de motive, aflăm și ce se va schimba din punct de vedere legislativ: „în cazul obiectivelor de investiții aflate în curs de execuție, ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează şi aprobă valoarea actualizată a fiecărui obiectiv/proiect de investiţii şi a lucrărilor de intervenţii, în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri, conform prevederilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 44 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea legislației privind achizițiile publice aplicabile și a prevederilor contractelor de achiziție publică atribuite”.
Altfel zis, fiecare minister sau primărie va putea elabora propriile standarde de costuri. Într-o Românie ultra-coruptă e sănătos să lași la îndemâna unor funcționari decizia de a stabili prețul impus constructorilor? Ordonanța consfințește posibilitatea ca prețurile avute în vedere la realizarea unor investiții să fie stabilite din pixul unor funcționari publici.

Studii de Fezabilitate, la gunoi
Absolut uluitor este și un alt aspect. Dacă, de exemplu, există un Studiu de fezabilitate pentru o autostradă, să zicem Sibiu-Pitești unde se specifică nu doar traseul, dar există și o estimare a costurilor pentru materialele de construcție și un preț final, Ordonanța aflată în dezbatere publică spune că acestea trebuie ignorate pentru că standardele de cost au fost abrogate.
„Pentru obiectivele/proiectele de investiții, lucrările de intervenții al căror stadiu de execuţie este la nivelul documentaţiei tehnico-economice aprobate - studiu de fezabilitate, documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii, proiect tehnic de execuție, ordonatorii principali de credite actualizează documentațiile tehnico-economice conform prevederilor legale aplicabile, în vigoare la data actualizării. Astfel, ordonatorii principali de credite vor face aplicarea prevederilor art. 43 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, dacă este cazul, actualizarea valorică urmând a se realiza fără a ține cont de standardele de cost, ca urmare a abrogării acestora”, arată Ordonanța.
Adică, munca unei firme de consultanță care, altfel, a încasat bani pentru acel studiu de fezabilitate, este dată la o parte, iar niște funcționari de la CNAIR, din birou, vor decide ce costuri să impună pentru autostradă. Și asta unde? În țara unde costurile cu autostrăzile cresc ca Făt Frumos. De exemplu, Comarnic-Brașov a fost evaluată inițial la jumătate de miliard, acum se vorbește de 1,5 miliarde iar, prin parteneriat public-privat, ar ajunge la vreo 6 miliarde. Imaginați-vă că toate aceste calcule sunt înlăturate și cifra o scoate din joben un funcționar public din Ministerul Transporturilor sau vreun angajat "competent" din CNAIR.

Europa să ne creadă pe cuvânt
Iar încununarea jafului o reprezintă abrogarea standardelor de cost și în cazul proiectelor cu finanțare europeană: „În ceea ce privește proiectele de investiții realizate prin atragerea de fonduri europene, impactul abrogării actelor normative asupra derulării acestora, în funcție de stadiul accesării fondurilor europene, urmează a se stabili de către Autoritățile de Management, prin revizuirea Ghidurilor solicitantului în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei ordonanțe”.
În final să facem cunoștiință și cu autorii acestui document. „Având în vedere cele de mai sus, am elaborat proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru abrogarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri privind derularea programelor guvernamentale naționale și în domeniul fondurilor europene nerambursabile care, în forma prezentată, a fost avizat de Consiliul Legislativ şi de ministerele interesate şi pe care îl supunem spre aprobare”. Semnează: ministrul Transporturilor Lucian Șova, vicepremierul și ministrul Dezvoltării Regionale Paul Stănescu, ministrul mediului Grațiela Gavrilescu, ministrul Educației Valentin Popa, ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb, ministrul Agriculturii Petre Daea, Ministrul Sănătății Sorina Pintea, Ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici, ministrul Justiției„ Tudorel Toader. Unanimitate, tovarăși!