„ROMÂNIA PARALELĂ” DE LA MINISTERUL TRANSPORTURILOR Recomandat

„ROMÂNIA PARALELĂ” DE LA MINISTERUL TRANSPORTURILOR

CNAIR a publicat un raport aplicat despre modul în care „a lucrat” la marile proiecte de infrastructură în anul 2012. Pregătiți-vă să râdeți cu poftă!

Raport CNAIR: „Autostrada Sibiu-Pitești -cu o valoare totală de 3,3 miliarde de euro. Pentru loturile 1 și 5 au fost lansate licitațiile pentru proiectare și execuție, CNAIR SA are în pregătire pentru lansarea în licitație publică și documentațiile pentru proiectarea și execuția loturilor 2, 3 si 4 ale acestei autostrăzi, de o importanță majoră pentru economia României”.
Realitate: În luna aprilie, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, două anunţuri de intenţie privind atribuirea lucrărilor de proiectare şi execuţie a unor secţiuni totalizând 68 de kilometri din Autostrada Sibiu-Piteşti. Problema este că, autostrada are studii de fezabilitate actualizate doar pe tronsoanele 1 și 5 ale autostrăzii, cele mai ușoare.
Cele mai dificile loturi ale autostrăzii A 1 Sibiu-Pitești vor fi construite pe baza unor studii care au fost întocmite între 1991 și 2008 de inginerii IPTANA (fostul Institut de Proiectare pentru Transporturi Auto Navale și Aeriene). S-a ajuns în această situație după ce firma de specialitate care a câștigat contractul pentru realizarea studiilor de fezabilitate ale celor cinci loturi a predat la timp doar tronsonele de la capete, au susținut reprezentanții CNAIR. Sursele noastre susțin, însă, că autoritățile nu au mai dorit să cheltuie peste cele 6 milioane de euro cât au costat cele două SF ale viitoarei autostrăzi.

Raport CNAIR: "Autostrada de Centură a Capitalei este un obiectiv care a fost la rândul său scos la licitație publică anul acesta. Sectorul de Sud, cu o lungime de 51 de km și o valoare totală de peste 2,6 miliarde de lei (aproximativ 580 milioane de euro), face parte din noul Inel de Centură a Capitalei și va fi similar proiectelor destinate fluidizării circulației în zona metropolelor europene. Ambele proiecte sunt importante din perspectiva definitivării coridorului IV Pan European care traversează teritoriul României".
Realitate: Cele trei secțiuni ale Autostrăzii de Centură (A0) Sud a Capitalei - o nouă șosea de mare viteză de circa 52 de km care va uni A1 de A2, diferită de actuala șosea de centură - au constructorii desemnați de către Compania de Drumuri, la capătul unei licitații ce a durat aproape un an. Chiar și așa, până la demararea lucrărilor ce vor dura 3 ani și jumătate, proiectul se poticnește în numeroase contestații din cauza faptului că unele oferte au fost descalificate pe motive considerate neîntemeiate, dar și în procedurile de expropriere care sunt în întârziere.

Raport CNAIR: „Pentru proiectarea și execuția celor aproximativ 60 de km ai autostrăzii Suplacu de Barcău–Borș, contractele au fost, de asemenea, lansate în licitație publică. Construcția celor trei loturi, cu o valoare însumată de aproximativ 991 milioane de lei (circa 220 milioane de euro), poate începe anul viitor, după semnarea contractului și după parcurgerea perioadei de proiectare”.
Realitate: În acest moment, au fost desemnați constructorii. Este vorba despre un lot de 60 de kilometri care au fost finalizați în proporție de 55%. Ei fac parte din Autostrada Transilvania, începută de Bechtel în 2004, și pe care s-a finzalizat 55 de kilometri din 450. Porțiunea Suplacu de Barcău-Borș trebuia finalizată în 2009, apoi a fost promisă pentru 2013. În 2010, i s-a găsit un nou constructor care a făcut doar 1% din lucrare. De tot râsul este promisiunea guvernului Cioloș. „Acum o să licităm în două tronsone pentru că nu sunt egale. Este un tronson de 26 de kilometri care sunt cam la 55-60% avansaţi. Ăia pot fi terminaţi în cinci-șase luni cu cineva care lucrează ca lumea, opt luni maximum. Celălalt tronson care este dinspre graniţă, ăla este 15-20%. Acel tronson poate fi terminat în 12 luni sau în maximum 18 luni. Deci relicităm şi pornim cu nişte oameni serioşi cu care să putem lucra şi să fie gata să zicem un tronson în vara anului viitor, celălalt dacă presăm tare, stăm ca aicea pe ei, la sfârşitul anului viitor, dacă nu în 2018”, a promis ministrul Transporturilor de atunci Sorin Bușe. Suntem în 2018 și nu s-a mișcat un metru de autostradă.

Raport CNAIR: „Drumul Expres Craiova-Pitești, cu o lungime totală de 121 km și o valoare însumată de aproximativ 3,76 de miliarde de lei (circa 820 milioane de euro)…"
Realitate: Nu există absolut niciun proiect, niciun studiu de fezabilitate. Zero. Poate de aceea, CNAIR doar ni l-a reamintit în Realizările sale pe anul 2017. Să iasă la număr.

Raport CNAIR: După ce va fi construit, Podul suspendat de la Brăila se va număra printre primele cinci poduri din Europa ca deschidere centrală (1.120 de metri). Cu o valoare de aproape 2 miliarde de lei (aproximativ 500 de milioane de euro), acest obiectiv are alocată o perioadă de proiectare de 18 luni, după semnarea contractului.
Realitate: Șeful CNAIR a promis că lucrările vor începe anul viitor. La anul și la muți ani, am zice noi.

Variantele care ocolesc obiectivele
Raportul are foarte puține în comun cu realitatea, care arată zero kilometri de autostrada finalizați anul trecut.
„Printre obiectivele de infrastructură pentru care CNAIR SA a scos la licitație anul acesta contracte de proiectare și execuție se mai numară și Varianta de ocolire Timișoara Sud, lărgirea la 4 benzi a DN7 (Bâldana–Titu) și Varianta de Ocolire a Municipiului Bârlad. Totalul valorii acestor proiecte, care anul viitor vor intra în faza de proiectare și de execuție, atinge 740 milioane lei (aproximativ 160 milioane euro). Tot în acest an, Compania a lansat licitații publice pentru elaborarea unor Studii de Fezabilitate și Proiecte Tehnice destinate construcției Drumurilor de mare viteză Ploiești–Buzău, Buzău–Focșani, Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani precum și drumului de legătură între A3 (Autostrada București-Ploiești) și Aeroportul Henri Coandă”, arată autorul raportul.
Realitate: „După un an, încă nu avem un verdict legat de rezultatul contestațiilor depuse la licitația pentru încredințarea contractului de construire a Centurii de Sud la Timișoara, dar CNAIR a lansat deja competiția pentru întocmirea documentațiilor în vederea exproprierilor, ce urmează să fie făcute pe traseul viitoarei șosele ocolitoare. Peste 500 de parcele de teren urmează să fie expropriate pentru a face cale liberă Centurii de Sud la Timșra, arată publicația „Opinia Timișoarei”.
Același lucru pe Centura Bârlad: „Varianta ocolitoare a Bârladului, ori vestita șosea de centură a orașului, este un vis încă departe de a se realiza pentru bârlădenii care așteaptă de zeci de ani ca politicienii de carton ai orașului să-și ducă la îndeplinire promisiunile! Iată că ceea ce era de așteptat, rămâne tot de așteptat, licitația pentru atribuirea contractului de execuție fiind amânată pentru că a fost contestată”, scrie Vremea Nouă care citează un comunicat al Primăriei. Procedura de atribuire a contractului de achiziție publică se află la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
În cazul Drumului de mare viteză Ploiești–Pașcani a fost desemnat unul din cei trei câștigători ai licitației. Din cauza contestaţiilor, unele fiind chiar admise, întârzierile s-au ţinut lanţ. Despre celelalte proiecte mai sus menționate nu se mai aude nimic.

Bani care dau în gropi
Raport CNAIR: „În Statutul CNAIR este stipulat ca obiect de activitate întreţinerea, repararea, administrarea şi exploatarea autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor naţionale, variantelor ocolitoare, precum şi a altor elemente de infrastructură rutieră definite conform legii, în scopul desfăşurării traficului rutier în condiţii de siguranţă a circulaţiei. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Compania, împreună cu cele șapte direcții regionale, au desfășurat o activitate intensă, atât pe timp de vară pentru întreținerea drumurilor la cote de confort și siguranță a circulației, cât și pe timp de iarnă în ceea ce privește deszăpezirea și întreținerea drumurilor. De menționat că aceste lucrări se fac sub trafic pentru a putea interveni imediat și a scurta perioadele de restricționare a circulației”.
Realitate: Față de aceste frumoase cuvinte, avem de spusnumai atât: dacă ar fi puse una lângă alta, gropile aflate pe drumurile naționale și autostrăzile din România ar totaliza doar vreo 88 de kilometri.

Semnalizatoarele care nu se văd
Raport CNAIR: „Pentru întreținere, anul 2017 a fost important pentru ca s-a decis montarea a 100 km de parapet metalic, a peste 50.000 de indicatoare și mijloace auxiliare de circulație, 30 km de parapet New Jersey, a peste 4.800 km de marcaje rutiere. Pentru perioada de iarnă, s-au încheiat toate acordurile cadru și contractele subsecvente, astfel încât toate zonele țării să aibă pregătite utilajele, cât și materialele pentru deszăpezire. Pentru anul 2017, fondurile financiare alocate activității de întreținere au fost de 1.022.448.384 lei, întreținere curentă pe timp de iarnă -347.305.322 lei, întreținere periodică și reparații pe o lungime a rețelei de drumuri și autostrăzi de 1.325 km, și lucrări de siguranță rutieră –54.345.541 lei, lucrări de întreținere periodică și reparații poduri -6.979.081 lei, întreținere și operare autostrada A1, A2, A3 și A4 –98.149.291 lei.
Realitate: Altfel zis, lucrările de întreținere au costat suma uriașă de un sfert de milliard de euro. Dacă mergeți pe Valea Oltului noaptea sau pe orice drum spre Moldova veți vedea tocmai lipsa acestor indicatoare. Iar, atunci când ele există, veți vedea că semnalizarea unor avarii la infrastructura rutieră nu este făcută din timp. Asta, în timp ce singura soluție pentru deszăpezirea autostrăzilor, atunci când ninge mai de Doamne-ajută, este închiderea, de către CNAIR, a drumurilor. Pentru acest disconfort mai și plătim sute de milioane de euro.

 

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.