Au spoit Autostrada Unirii, dar lucrările nu vor începe curând ^Recomandat

În noiembrie 2018, Legea adoptată de Parlament pentru Autostrada Unirii, așa cum a fost supranumită A8 Tg. Mureș - Iași - Ungheni, a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis într-o ceremonie la Cotroceni.
Legea prevede ca autostrada de circa 320 de km să fie realizată până la granița cu Republica Moldova, cu un pod peste Prut la Ungheni, să fie realizată din credite externe, pe fonduri europene și/sau prin parteneriat-public privat, iar procedurile să demareze în termen de 30 de zile de la promulgare. Totodată, în forma adoptată de Parlament legea spune că autostrada va fi finanțată din credite externe, din fonduri europene și/sau prin parteneriat-public privat. Posibilitatea de a realiza autostrada „și/sau prin parteneriat public-privat” a fost introdusă de deputatul PSD Cătălin Rădulescu.
De asemenea, legea prevedea că Ministerul Transporturilor se ocupă de implementarea autostrăzii, deși Guvernul a decis ca de bucata Tg. Neamț - Iași să se ocupe Comisia Națională de Prognoză pentru implementarea printr-un Parteneriat Public-Privat.

Să o facem de interes maxim
Au trecut 10 luni și proiectul nu a fost mișcat cu niciun centimetru. Atunci, autoritățile au decis să facă o nouă mișcare de PR și să dea (pe hârtie) o și mai mare importanță Autostrăzii.
La început de august 2019 și la numai o zi după ce preşedintele Klaus Iohannis a aprobat declararea segmentului de autostradă Ploieşti-Braşov drept obiectiv strategic de interes naţional şi a propus acelaşi statut pentru Autostrada Moldovei, premierul Viorica Dăncilă s-a apucat de treabă.
A doua zi după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, ea a anunţat, în debutul unei alte şedinţe, cea de guvern, că „am cerut deja pregătirea documentaţiei necesare pentru a putea include în rândul proiectelor de interes naţional şi alte in¬vestiţii precum Autostrada Unirii, Autostrada Târgu Neamţ-Iaşi sau Autostrada Sudului“.
Autostrada Unirii este cea pe care se va merge de la Tg. Mureş spre Iaşi prin Tg. Neamţ. Ea va fi inclusă în categoria de „interes național” în septembrie.

Fără valoare
Viceliderul deputaţilor USR Cătălin Drulă a afirmat că declararea autostrăzile ca obiective de interes naţional, în CSAT, nu are niciun efect legal, fiind doar o declaraţie retorică.
„Autostrăzile în C.S.A.T. - o declaraţie a neputinţei cu efecte zero în practică. Declararea autostrăzilor, fie că e vorba de Ploieşti-Braşov sau de Tg. Mureş-Iaşi, ca obiective strategice de interes naţional în C.S.A.T. are ZERO efecte juridice. Este strict o declaraţie retorică, o demagogie care să mai acopere neputinţa enormă a guvernului.
Nu există niciun efect legal, în prezent, al acestei declaraţii. În mod fals circulă în spaţiul public/media diverse posibile consecinţe ale declaraţiei”, a scris Cătălin Drulă. Drulă spune că nu poate exista o derogare de la licitaţie, prin încredinţare directă pentru construirea unei autostrăzi, ori că nu ar mai fi necesar un aviz de mediu, dacă e declarată obiectiv de interes national.
Ce zice legea
De altfel, Legea 198 din 2015 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor declară Autostrăzile obiecive de interes national spune:
Articolul 6(1) Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale, care asigură legăturile cu capitala țării, cu reședințele de județ, cu obiectivele de interes național, între ele, precum și cu țările vecine, și pot fi clasificate ca:a) autostrăzi - drumuri de mare capacitate și viteză, rezervate exclusiv circulației autovehiculelor, care nu deservesc proprietățile riverane, prevăzute cu două căi unidirecționale separate printr-o zonă mediană având cel puțin două benzi de circulație pe sens și bandă de staționare de urgență, cu intersecții denivelate și acces limitat, intrarea și ieșirea autovehiculelor fiind permise numai în locuri special amenajate.

Ce este cu adevărat interesul național
Potrivit unui raport al CSAT pe 2012, „Securitatea naţională reprezintă condiţia fundamentală a existenţei naţiunii şi a statului român şi un obiectiv fundamental al guvernării, având ca domeniu de referinţă valorile, interesele şi obiectivele naţionale”.
De unde putem înțelege că autostrada Iași – Târgu Mureș a fost declarată ca fiind de Securitate națională.
În același raport se face referire la proiecte de interes național iar ele vizează atacurile cibernetice și au fost combătute de instituțiile de forță ale statului
„Pentru consolidarea capacităţilor naţionale de răspuns împotriva atacurilor la adresa infrastructurilor cibernetice de interes naţional, SRI, în parteneriat cu MAI, MApN, STS şi Ministerul pentru Societatea Informaţională, prin Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate CERT-RO, au înaintat proiectul Sistem naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes naţional împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic, care a obţinut finanţare prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Complexităţii Economice (POS CCE).”
Faptul că ai declarat o autostradă de interes național nu e suficient. Urmează să nominalizezi instituțiile și să aloci resursele pentru a-i conferi anvergurp acestui concept. Așa ceva nu s-a întâmplat în cazul Autostrăzii Unirii.

Unde suntem
Pe 16 august 2019, reprezentanții asociațiilor civice Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8 și Moldova vrea Autostradă au avut o întrevedere, în Casa Pătrată din Iași, cu Prim-Ministrul României, Vasilica Viorica Dăncilă, Rezultatele au fost următoarele:
1. Premierul României a promis că obiectivul integral al Autostrăzii Ungheni-Iași-Târgu Mureș va fi declarat de importanță națională, intrând în categoria infrastructurii critice, în cadrul următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc în septembrie 2019. Resursele de finanțare pentru acest proiect sunt multiple: fonduri europene, bugetul statului, fonduri private.

2. Asociațiile civice au ridicat problema sumelor insuficiente pentru revizuirea, pentru completarea studiilor de fezabilitate. Cel mai flagrant exemplu este legat de cei 200 de km între Târgu Neamț și Târgu Mureș, unde pentru completarea SF-ului s-au prevăzut doar 17.580.000 de lei. Ministrul Transporturilor susține că suma alocată aceasta va rămâne. În schimb, asociațiile civice sunt îngrijorate în legătură cu nivelul calitativ al studiului de fezabilitate făcut cu bani atât de puțini comparativ cu lungimea și complexitatea acestui segment (zonă preponderent montană).
3. Poate în contrapartidă la obiecțiile asociațiilor civice, oficialii au prezentat proiectul centurii Iași (nord), la profil de autostradă, evaluată, conform unui studiu de fezabilitate mai vechi, la suma de 831.000.000 de euro pentru 17 km. În opinia noastră, este vorba de cifre cu rol manipulator, mai ales că această sumă nu a fost vehiculată până acum, după cunoștința noastră, în spațiul public. Este responsabilitatea Ministerului Transporturilor să revadă calitatea SF-ului, să-l refacă potrivit prevederilor legale, să facă tot ceea ce trebuie pentru ca acest segment de autostradă să fie realizat cât mai repede și fără costuri inutile.
4. Încă o dată, asociațiile civice și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu oportunitatea realizării tronsonului Iași-Târgu Neamț al A8 în Parteneriat Public-Privat. Având în vedere istoricul acestei metode în România, există mari șanse ca PPP-ul să eșueze și în acest caz. Prim-ministrul Viorica Dăncilă a susținut că dacă PPP-ul eșuează în cazul tronsonului Iași-Târgu Neamț, se va merge pe soluția alocării de fonduri de la bugetul de stat și pentru acest tronson.
5. Asociațiile au propus o soluție de deblocare a subproiectului Podul de la Ungheni, „ținut în loc” din motive de mediu, respectiv mutarea amplasamentului. Ministerul Transporturilor se opune acestei soluții, care este cea mai simplă variantă de deblocare a subproiectului.

Date tehnice
A8 Tg. Mureș - Tg Neamț - Iași - Ungheni (conform Master Planului de Transport)
Lungime: 318 km
Cost estimat în MPGT: 4 mld euro
RIRE (Rată Internă de Rentabilitate Economică) - 8,8% pe zona montană și 10,8% de la Tg. Neamț la Iași-Ungheni
În MPGT A8 era planificată a fi implementată pe două cicluri financiare europene, tronsonul Tg. Neamț - Iași - Ungheni în exercițiul 2014-2020, iar porțiunea Tg. Mureș - Tg. Neamț, zona montană cea mai grea, era planificată pentru perioada 2020-2030, începând din 2023.