C5. Maricica Murdărica – protectoarea infractorilor de la Giurgiu ^Recomandat

Murdărica pune legea la murat
Potrivit Codului muncii, Legea nr. 53/2003, art.252, alin.1, angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Textul este clar, limpede, românesc, fără metafore și fără șlapi: ai aflat de faptă, cercetezi, dai decizie, sancționezi.
La CNAIR însă, legea trece mai întâi prin bucătăria Maricicăi Murdărica. Acolo se lasă la rece, se întoarce pe partea cealaltă, se mai pune puțină birocrație peste ea, se mai uită într-un sertar și, când este scoasă, nu mai miroase a sancțiune, ci a prescripție.
În loc de concluzie: Legea spune „maximum 6 luni”, Murdărica citește „minimum 6 luni, dacă se poate și mai mult”.

Giurgiu, fabrica de bani de la marginea podului
Agenția de Control și Încasare (ACI) Giurgiu nu este o simplă gheretă de taxare, ci un loc cu tradiție, parfum și istorie. Nu parfum de integritate, ci parfum de bani mărunți transformați în bani mari, de POS-uri folosite creativ și de șoferi străini care pleacă mai săraci din România decât au intrat.
Raportul arată cazuri simple, aproape primitive: șoferi care trebuiau să plătească 15 lei au fost taxați cu 30 lei sau 60 lei, fără să li se arate suma pe terminalul POS și fără să primească documentele plății. Nu vorbim despre erori cosmice, despre algoritmi scăpați de sub control sau despre inteligență artificială rebelă, ci despre mâna omului pe buton și despre ochiul șoferului ținut departe de ecran.
În loc de concluzie: La ACI Giurgiu, matematica pare simplă: 15 lei pentru CNAIR, restul pentru marea structură de șpăgari din CNAIR.

Furtul cu bon fiscal corect și POS obraznic
Mecanismul descris în raport este de o obrăznicie aproape didactică. Operatorul introducea manual în POS o sumă mai mare decât tariful legal, șoferul plătea cu cardul, iar bonul fiscal era emis pe suma corectă, mai mică. Adică în acte părea că totul este frumos, fiscalizat, european, cu Dunărea în fundal și Schengen în suflet.
În realitate, diferența dintre suma plătită și suma fiscalizată trebuia acoperită cumva. Iar aici intră în scenă partea de „artă aplicată”: tranzacții compensate, înregistrări care nu bat cap la cap, chitanțe POS care nu ajung la șofer și rapoarte zilnice care par scrise de cineva care a descoperit contabilitatea într-o pungă de un leu.
În loc de concluzie: Când bonul spune una, POS-ul spune alta și șoferul nu primește nimic, nu mai e eroare. E hoție cu interfață electronică.

Paraschiv și Scutelnicu, eroii POS-ului manual
Raportul indică explicit salariați ai ACI Giurgiu, printre care Paraschiv Mihai Robert și Scutelnicu Robert Andrei. Nu apar ca personaje de decor, nu sunt umbre administrative, ci oameni concreți, legați de tranzacții concrete, cu ore, bonuri fiscale, chitanțe POS și imagini video.
Într-un stat normal, asemenea cazuri se mișcă repede: verificare, cercetare disciplinară, decizie, eventual sesizare penală solidă, nu „adresă în doi peri”. În CNAIR, cazul intră pe circuitul sacru al controlului intern, unde timpul curge altfel, ca într-o gaură neagră cu șlapi la intrare.
În loc de concluzie: La Giurgiu, șoferii au fost taxați în plus, dar timpul lucrează în favoarea celor prinși.

Cronologia care nu iartă
Sesizările au venit în august 2025. Controlul a început după aceea. Raportul a ajuns să fie emis în ianuarie 2026. Pe hârtie, pare o succesiune administrativă. În realitate, este exact genul de cronologie care trebuie citită cu Codul muncii în față și cu un calendar în mână.
Pentru că, atunci când termenul maxim de 6 luni curge nemilos de la data faptei, fiecare zi de „analiză”, fiecare mapă plimbată, fiecare decizie greșită și fiecare revenire procedurală devine aur pentru cel cercetat. Iar când deciziile sunt greșite de trei ori, nu mai vorbim despre neatenție, ci despre o competență remarcabilă în direcția greșită.
În loc de concluzie: Unele instituții se mișcă greu din prostie. La CNAIR, uneori par să se miște greu cu mare precizie.

Cercetarea disciplinară, sport extrem la CNAIR
Ca să se ajungă la sancțiuni, cineva trebuia să facă procedura corect, la timp și cu mintea la lege, nu la protecția băieților de la ghișeu. Numai că, în universul Murdăricăi, cercetarea disciplinară seamănă cu o probă de triatlon birocratic: alergi după semnături, înoți prin hârtii și, la final, cazi de pe bicicletă fix înainte de termen.
Sursele noastre spun că deciziile au fost greșite de trei ori. Trei! Nu o dată, nu de două ori, ci de trei ori, ca în poveștile populare cu zmei, doar că aici zmeul este termenul de prescripție, iar Făt-Frumos nu mai ajunge niciodată cu sancțiunea la timp.
În loc de concluzie: Când o decizie se greșește de trei ori, nu e redactare slabă. E protecție cu repetiție.

„Integritatea” care spală pe mâini, nu curăță sistemul
Valentina Șerbănescu, A.K.A. „Maricica Murdărica”, conduce controlul intern și zona de integritate din CNAIR. Adică exact structurile care ar trebui să fie coșmarul celor care fură, mint, mușamalizează sau încasează bani cu POS-ul de parcă ar fi la bâlci.
Numai că, în practică, Maricica pare mai degrabă moașa prescripțiilor decât șefa integrității. Nu taie în carne vie, ci pune comprese calde pe dosare. Nu trimite rapid lucrurile acolo unde trebuie, ci le plimbă până când vinovații pot respira ușurați.
În loc de concluzie: Integritatea Murdăricăi nu e sabie. E prosop umed pus pe fruntea infractorului obosit.

„Ana are mere” și raportul are termen
Despre Murdărica am mai publicat deja multe date. Într-o scrisoare, o fostă angajată a CNAIR o acuza că ar funcționa profesional la nivelul „Ana are mere”. Formula este dură, dar realitatea pare să o confirme: când ai pe masă fapte, termene, rapoarte, comisii și posibile infracțiuni, nu ai voie să tratezi documentele ca pe fișe de colorat.
La CNAIR, însă, raportul nu este doar raport. Este obiect de mobilier. Stă. Așteaptă. Se încălzește. Se răcește. Se uită. Se regăsește. Se retrimite. Se corectează. Se greșește. Se mai greșește o dată. Și, la final, se constată că termenul legal a plecat de mult din clădire.
În loc de concluzie: Dacă „Ana are mere”, Murdărica are sertare.

Cine plătește spectacolul?
CNAIR trăiește din bani publici, rovinietă, taxe și tarife. Din acești bani, în jur de 75% se duc pe salariile angajaților companiei. Aceștia sunt banii oficiali, vizibili, trecuți prin hârtii, rapoarte, bugete și explicații pentru contribuabil.
Dar la ACI-uri a existat mereu și legenda banilor negri: pungi, atenții, protecții, ture profitabile, sisteme paralele și șoferi taxați după inspirația operatorului. Dacă partea oficială a CNAIR se duce pe salarii, partea neoficială pare să fi funcționat multă vreme ca un ecosistem cu viață proprie.
În loc de concluzie: Contribuabilul plătește salariile, șoferul plătește taxa, iar sistemul pare să-și ia bacșișul.

Cine este, de fapt, Maricica Murdărica
Valentina Șerbănescu, poreclită de colegi „Maricica Murdărica”, nu este o necunoscută rătăcită prin organigrama CNAIR. Ea este șefa Serviciului Control Intern și coordonează zona de integritate, adică exact locul din care ar trebui să se vadă mizeria instituțională înainte să ajungă la parchet, în presă sau în buzunarele băieților deștepți. În loc să fie spaima neregulilor, Murdărica a devenit, în folclorul companiei, un fel de patroană a sertarelor unde dosarele intră vii și ies prescrise.
Personajul are deja mitologia lui. A apărut la evenimente oficiale despre anticorupție în șlapi, cu picioarele murdare, într-o scenă care ar trebui predată la școala de comunicare instituțională sub titlul „Cum să compromiți vizual ideea de integritate în trei pași și două tălpi”. În timp ce vorbea despre etică, imaginea transmitea talcioc, nepăsare și sfidare. Dacă anticorupția avea nevoie de o mascotă tragicomică, CNAIR a găsit-o: șlapi de plastic, unghii negre și pretenții de autoritate morală.
Acasă, integritatea nu pare să fi făcut carieră mai bună. Soțul ei, Alexandru-Ioan Șerbănescu, cunoscut public ca Alin Șerbănescu și poreclit „Drinky”, purtătorul de cuvânt al CNAIR, a fost citat într-un dosar penal la Direcția Națională Anticorupție (DNA), pentru complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată. Cu alte cuvinte, familia care predică integritatea în CNAIR pare să aibă acasă un manual propriu, cu paginile cele mai importante lipite între ele.
Murdărica este același personaj despre care s-a scris că vine la serviciu târziu, pleacă devreme, se laudă cu relații, țipă la oameni, cere rapoarte, blochează colaborări și tratează controlul intern ca pe o moșie personală. În loc să fie gardianul regulilor, pare administratorul excepțiilor. În loc să curețe sistemul, pare să-i dea cu parfum peste igrasie.
În loc de concluzie: Maricica Murdărica nu este o simplă funcționară. Este portretul viu al integrității care intră în instituție pe ușa din față și iese pe sub birou, în șlapi.

Vă prezentăm în continuare integral raportul de control:

"COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A.
[...]
DEPARTAMENTUL CONTROL INTERN, INTEGRITATE ȘI CFG
Compartimentul Control Intern
Nr. 14A/9/09.01.2026

Aprobat,
Director General
Cristian Pistol

RAPORT DE CONTROL

Prin adresa nr. 12/2223/24.09.2025, înregistrată la Departamentul Control Intern, Integritate și C.F.G. – Compartimentul Control Intern cu nr. 14A/257/24.09.2025, D.V.I.C. a înaintat Nota nr. 12/2222/24.09.2025, semnalând că la nivelul acestei structuri au fost înregistrate trei petiții ale unor utilizatori de autoturisme înmatriculate în străinătate, prin care au sesizat suprataxarea tarifului de trecere a podului peste Dunăre la ieșirea din țară, de către salariați din ACI Giurgiu.

I. Activități de verificare
1. Din analiza sesizărilor formulate au rezultat următoarele:
1.1. Prin e-mailul înregistrat la C.N.A.I.R. S.A. cu nr. 92/94025/18.08.2025, conducătorul autovehiculului cu numărul de înmatriculare WY4062J a sesizat faptul că, în data de 15.08.2025, ora 15:40, salariatul ACI Giurgiu i-a încasat o taxă dublă a tarifului de trecere pentru pod, în valoare totală de 30 lei.
Petentul nu a atașat o dovadă în acest sens, iar din verificările efectuate în bazele de date rezultă că pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare WY4062J a fost încasat, în ACI Giurgiu – ieșire pod, tariful de trecere corespunzător categoriei autoturism, în valoare de 15 lei, cu bonul fiscal nr. 651/15.08.2025, ora 15:42:06, tip încasare: CARD, banda 4, de către operatorul Paraschiv Mihai Robert (conform extras din Raport încasări – Taxare Pod Giurgiu pentru data de referință, atașat).

1.2. Prin e-mailul înregistrat la C.N.A.I.R. S.A. cu nr. 92/95337/20.08.2025, conducătorul autovehiculului cu numărul de înmatriculare ONY58067 a sesizat faptul că, în data de 19.08.2025, în jurul orei 12:43, salariatul ACI Giurgiu i-a încasat 60 lei, contravaloarea tarifului de trecere a podului dunărean pentru autovehiculul în cauză, deși taxa corectă trebuia să fie echivalentul a 3 euro (15 lei).
Petentul a atașat o copie după chitanța nr. 459588, ca dovadă a achitării contravalorii de 60 lei prin mijloc electronic de plată (card), iar din verificarea extrasului Raportului zilnic de încasări – Pod Giurgiu reiese că în ACI Giurgiu operatorul Scutelnicu Robert Andrei ar fi încasat contravaloarea tarifului de trecere pod, pentru care a fost emis bonul fiscal nr. 316/19.08.2025.

1.3. Prin e-mailul înregistrat la C.N.A.I.R. cu nr. 92/95893/21.08.2025, conducătorul autovehiculului cu numărul de înmatriculare WY779EP sesizează faptul că, în data de 19.08.2025, la ieșirea din România prin punctul ACI Giurgiu, a plătit prin mijloc electronic de plată corespunzător trecerii podului dunărean, fără ca operatorul din ghișeul de taxare să-i prezinte suma pe POS și fără a-i înmâna dovezile plății (bon fiscal și chitanță POS).
Tarifele de trecere pod cu mijloc de plată electronic, rezultate din raportul Settlement emis la data de 15.08.2025, la finalul timpului de muncă al salariatului Paraschiv Mihai Robert, cu datele referitoare la plata tarifelor de trecere pod cu mijloc de plată electronic stocate în sistemul de supraveghere instalat la ACI Giurgiu (care coincide cu situația Z a casei de marcat), în aceeași perioadă.

a. Extras din sistemul de tarifare vehicule plăți tarif trecere pod cu mijloc electronic de plată:
Categoria vehicul c/valoare tarif (lei) număr vehicule total (lei)
vehicul TR. PERS ≤ 8+1 (autoturism) 15 274 4110
vehicul MTMA ≤ 3,5 t 30 9 270
vehicul TR. PERS > 9L ≤ 23L 60 2 120
vehicul MTMA > 3,5 t ≤ 7,5 t 60 3 180
vehicul TR. PERS > 23L 124 6 744
vehicul MTMA ≥ 12 t; ≤ 3 axe 124 1 124

TOTAL: 295 vehicule – 5548 lei

b. Situație centralizată din Raportul Settlement:
Corespondență categorie vehicul c/valoare tarif (lei) număr tranzacții total (lei)
vehicul TR. PERS ≤ 8+1 (autoturism) 15 183 2745
vehicul MTMA ≤ 3,5 t 30 48 1440
vehicul TR. PERS > 9L ≤ 23L 60 6 360
vehicul MTMA > 3,5 t ≤ 7,5 t 124 7 868
vehicul TR. PERS > 23L 90 1 90
fără corespondență 45 1 45

TOTAL: 246 tranzacții – 5548 lei

Rezultatul comparării datelor precizate relevă că, deși în sistemul de supraveghere sunt înregistrate cu 49 de tranzacții mai mult decât cele înregistrate în raportul Settlement și există diferențe numerice între categoriile de vehicule pe nivel de tarifare, suma totală înregistrată în sistemul de supraveghere coincide cu suma totală rezultată din raportul Settlement emis la data de 15.08.2025 de terminalul POS.
Documentele emise de casa de marcat și de POS, care au marcate orele operațiunilor, analiza înregistrărilor din sistemul de supraveghere și a rezultatelor comparative ale datelor de mai sus dovedesc că Paraschiv Mihai Robert a folosit un mecanism de disimulare a însușirii unor sume încasate necuvenit, detaliat mai jos:
-a perceput taxe de pod mai mari decât cea stabilită oficial, prin introducerea eronată și intenționată de sume majorate pe terminalele POS;
-nu a înmânat chitanțele emise de POS conducătorilor auto aflați în tranzit și adesea grăbiți, astfel că aceștia nu aveau posibilitatea constatării imediate a neregulii, primind ulterior notificări bancare privind efectuarea unei plăți superioare celei datorate;
-a disimulat sumele încasate necuvenit prin înregistrarea fictivă a unor plăți cash ca fiind plăți cu mijloc electronic, pentru a diminua sau a acoperi în întregime sumele taxate suplimentar de la utilizatorii care tranzitaseră anterior punctul de trecere și au fost suprataxați pentru trecerea podului;

II. Constatări
2.1.Prin adresa nr. 14A/266/26.09.2025, Departamentul Control Intern, Integritate și CFG – Compartimentul Control Intern a solicitat D.R.D.P. București informații și documente privind:
-sesizările formulate de cetățenii care au tranzitat ACI Giurgiu, pe sensul de ieșire din România, care să reclame încasarea eronată/supravalorată a taxei de trecere peste Dunăre, precum și rezultatul verificărilor și măsurile dispuse;
-procedurile existente la nivelul D.R.D.P. București/ACI Giurgiu, actualizate la zi, care cuprind obligațiile de serviciu ale salariaților privind modul de încasare și decontare la finalul turei a tarifului de trecere, pe sensul de ieșire din România;

Prin adresa nr. 14A/266/26.09.2025, Departamentul Control Intern, Integritate și CFG – Compartimentul Control Intern a solicitat D.V.I.C. informații și documente privind:
-rapoartele (situație centralizată – excel) emise de Sistemul de Taxare și Control pentru ACI Giurgiu, sens ieșire din România, pentru luna august 2025;
-procedurile emise de D.V.I.C., actualizate la zi, care cuprind obligațiile de serviciu ale salariaților ACI, referitoare la modul de încasare și decontare la finalul turei a tarifului de trecere, pe sensul de ieșire din România;
-procedurile sau normele interne emise de D.V.I.C., care să reglementeze obligațiile salariaților ACI, pe sensul de ieșire din România în spațiul Schengen, în cazul în care constată că un vehicul înmatriculat în străinătate a circulat pe drumurile naționale și autostrăzile din România fără rovinietă/A.S.T. corespunzător;

Prin adresele nr. 14A/294/13.10.2025 și nr. 14A/300/16.10.2025, Departamentul Control Intern, Integritate și CFG – Compartimentul Control Intern a solicitat ACI Giurgiu informații și documente privind:
-fișele de post ale salariaților Paraschiv Mihai Robert și Scutelnicu Robert Andrei;
-planificarea pe ture pentru luna august 2025;
-chitanțele emise de aparatul POS pentru tranzacțiile încasate de salariatul Paraschiv Mihai Robert în data de 16.08.2025, precum și de salariatul Scutelnicu Robert Andrei în datele de 19.08.2025 și 21.08.2025;
-înregistrările video ale camerelor de supraveghere montate în interior-exteriorul ghișeului de pe banda 4, sens ieșire din România, pentru data de 15.08.2025, intervalul orar 15:30–16:00, de pe banda 4, sens ieșire din România, pentru data de 19.08.2025, intervalul orar 12:35–12:55, și de pe banda 4, sens ieșire din România, pentru data de 19.08.2025, intervalul orar 11:40–12:00;
-dovada prelucrării salariaților anterior menționați cu privire la aplicarea procedurilor de lucru PO-SAA.02 – „Încasarea tarifului pentru trecerea podului peste Dunăre pe sensul de ieșire din țară în ACI Giurgiu” și PO-ACI.11 „Efectuarea controlului privind activitatea desfășurată în Agențiile de Control și Încasare din punctele de trecere a frontierei și în Agențiile de Încasare de la Podurile dunărene”;

Au fost solicitate, de la salariații Pârghie Daniel, șef ACI Giurgiu, și Cristea Daniela, economist în cadrul ACI Giurgiu, notele de relații nr. 14A/321/07.11.2025 și nr. 14A/320/07.11.2025.

II. Constatări
2.2. Salariații ACI Giurgiu care desfășoară activități de încasare a tarifului de trecere peste podul dunărean ocupă funcția de „controlori de trafic”, având ca principală atribuție încasarea tarifelor pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale/poduri dunărene.
Încasarea acestor tarife se face atât cash, cât și prin mijloace de plată electronice, salariații având la dispoziție un terminal POS, în care sumele de încasat sunt introduse manual, iar bonul fiscal este emis în mod automat după alegerea câmpului corespunzător categoriei vehiculului tarifat din aplicația casei de marcat fiscalizate instalate în calculatorul de serviciu.
Cuantumul sumelor încasate pentru trecerea peste podul dunărean este reglementat de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, actualizată, iar salariații au obligația de a încadra corespunzător vehiculul în funcție de masa, dimensiunea și categoria acestuia, în baza certificatului de înmatriculare al utilizatorului.
Pe parcursul desfășurării activității curente, salariații controlori de trafic au obligația de a înmâna utilizatorilor atât bonul fiscal, cât și chitanța terminalului POS și, la cerere, factura aferentă tarifului încasat, odată cu finalizarea tranzacției, iar la finalul turei predau casierului cu atribuții de colectare în punctul de lucru sumele încasate, „Raportul zilnic Z” din casa de marcat pentru toate sumele încasate, bonurile anulate împreună cu notele de relații, „Raportul zilnic Settlement” din POS pentru sumele încasate prin mijloc de plată electronic, însoțit de chitanțele POS și raportul abonamente înregistrate însoțit de formulare cupon înregistrate.

2.3.Referitor la aspectele sesizate prin petițiile ce fac obiectul prezentelor verificări, din coroborarea informațiilor și documentelor puse la dispoziție de petenți, D.V.I.C., D.R.D.P. București – Serviciul ACI și AST, conducerea ACI Giurgiu și imaginile înregistrate de sistemele de supraveghere video, s-au stabilit următoarele:

2.3.1.În data de 15.08.2025, ora 15:40, salariatul Paraschiv Mihai Robert a încasat cu mijloc de plată electronic suma de 30 lei, reprezentând contravaloarea tarifului de trecere pod pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare WY4062J, deși valoarea legală a tarifului de trecere pentru acest vehicul era de 15 lei, valoare consemnată și în bonul fiscal emis cu nr. 651/15.08.2025.
Declarația salariatului că „a tastat greșit”, dată cu ocazia verificărilor efectuate D.R.D.P. București – Serviciul ACI și AST, nu poate fi susținută deoarece:
-chitanța nr. 457818, în valoare de 30 lei, emisă de terminalul POS 81022118 la ora 15:41:52, nu a fost depusă casierului colector, iar odată cu depunerea monetarului nu a depus o notă de relații referitoare la o încasare suplimentară bonului fiscal emis cu nr. 651/15.08.2025 pentru această tranzacție;
-înregistrările din sistemul de supraveghere video, instalat legal în cabinele de lucru, au fost consemnate în procesul verbal nr. 14A/323/07.11.2025 și relevă că Paraschiv Mihai Robert a verificat în două rânduri suma afișată după tastare, după care a prezentat utilizatorului pentru plată terminalul POS, fără ca acesta să poată vizualiza suma. Ulterior a grăbit plecarea șoferului, fără a-i înmâna chitanța POS sau bonul fiscal nr. 651/15.08.2025, în valoare de 15 lei, scos ulterior plecării acestuia;

2.3.2. În data de 19.08.2025, în jurul orei 12:43, salariatul Scutelnicu Robert Andrei a încasat cu mijloc de plată electronic suma de 60 lei, reprezentând contravaloarea tarifului de trecere pod pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare ONY58067, deși valoarea legală a tarifului de trecere pentru acest vehicul era de 15 lei.
Din analiza documentelor și a înregistrărilor video a rezultat că:
-chitanța POS emisă pentru suma de 60 lei nu a fost înmânată utilizatorului;
-bonul fiscal emis pentru această tranzacție reflectă valoarea corectă de 15 lei;
-diferența dintre suma încasată și cea fiscalizată nu a fost justificată prin documente sau note de relații depuse la predarea monetarului;
-înregistrările video arată că operatorul a introdus manual suma de 60 lei în terminalul POS și a poziționat aparatul astfel încât utilizatorul să nu poată vizualiza valoarea înainte de efectuarea plății;
-ulterior efectuării plății, operatorul nu a înmânat documentele aferente tranzacției și a facilitat părăsirea rapidă a punctului de taxare de către conducătorul auto;

2.3.3.În data de 19.08.2025, în intervalul orar 11:40–12:00, în punctul ACI Giurgiu, salariatul Scutelnicu Robert Andrei a încasat contravaloarea tarifului de trecere pod pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare WY779EP prin mijloc electronic de plată, fără a prezenta suma pe terminalul POS și fără a înmâna chitanța POS și bonul fiscal aferent tranzacției.
Din analiza înregistrărilor video și a documentelor aferente a rezultat că:

-operatorul a introdus manual suma pe terminalul POS fără a face vizibilă valoarea pentru utilizator;
-documentele fiscale aferente tranzacției nu au fost înmânate;
comportamentul operatorului a fost repetitiv și similar cu cel constatat în celelalte situații analizate;

2.4. Din analiza comparativă a rapoartelor zilnice, a documentelor justificative și a înregistrărilor video, rezultă existența unui mecanism de operare prin care salariații implicați au încasat sume mai mari decât cele datorate legal, prin:
-introducerea manuală în terminalele POS a unor valori superioare tarifelor legale;
-neafișarea valorii tranzacției către utilizator înainte de efectuarea plății;
-neînmânarea documentelor justificative (bon fiscal și chitanță POS);
-acoperirea diferențelor prin înregistrări ulterioare fictive sau prin compensări în cadrul operațiunilor zilnice de încasare;

2.5.Verificările efectuate au evidențiat că faptele descrise nu reprezintă incidente izolate, ci au caracter repetitiv, fiind favorizate de:
-introducerea manuală a sumelor în terminalele POS, fără un mecanism automat de corelare cu categoria vehiculului;
-lipsa unui control operativ eficient la nivelul punctului ACI Giurgiu;
-neaplicarea riguroasă a procedurilor interne privind încasarea și decontarea sumelor;

III. Concluzii
În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că salariații Paraschiv Mihai Robert și Scutelnicu Robert Andrei, în calitate de controlori de trafic în cadrul ACI Giurgiu, au încălcat prevederile legale și procedurile interne aplicabile activității de încasare a tarifului de trecere peste podul dunărean, prin:

-încasarea unor sume mai mari decât cele stabilite conform legislației în vigoare;
-introducerea manuală, în terminalele POS, a unor valori superioare tarifelor legale;
-neafișarea valorii tranzacției către utilizatori înainte de efectuarea plății;
-neînmanarea documentelor justificative aferente tranzacțiilor (bon fiscal și chitanță POS);
-disimularea diferențelor rezultate prin înregistrări ulterioare fictive sau compensări în cadrul operațiunilor zilnice;
Faptele constatate au avut caracter repetitiv și au fost favorizate de deficiențe în organizarea și controlul activității la nivelul ACI Giurgiu.

IV. Măsuri propuse
Având în vedere cele constatate, se propun următoarele măsuri:
-dispunerea cercetării disciplinare a salariaților implicați, în conformitate cu prevederile legislației muncii și ale regulamentelor interne;
-analizarea oportunității sesizării organelor competente, în vederea stabilirii eventualei existențe a unor fapte de natură penală;
-instruirea suplimentară a personalului ACI privind respectarea procedurilor de lucru referitoare la încasarea și decontarea tarifelor;
-implementarea unor măsuri tehnice care să elimine posibilitatea introducerii manuale a sumelor în terminalele POS sau să asigure corelarea automată a tarifelor cu categoria vehiculului;
-intensificarea controalelor operative la nivelul punctelor de încasare;

V. Alte mențiuni
Prezentul raport de control va fi transmis structurilor competente din cadrul C.N.A.I.R. S.A., în vederea analizării și dispunerii măsurilor care se impun.

Întocmit,
Compartiment Control Intern"

În loc de concluzie: Documentul nu mai lasă loc de poezie administrativă: la Giurgiu s-a furat, iar la București s-a tras de timp.

Genul programului: PAMFLET!
Coloana a cincea este o rubrică de pamflet și trebuie tratată ca atare. De asemenea, vă avertizăm că pentru realizarea acestei rubrici folosim programe avansate de Inteligență Artificială (AI).
Le mulțumim tuturor prietenilor noștri care ne sprijină cu informații de calitate premium.
Îi rugăm pe toți cei care vor să ne trimită informații, documente, fotografii sau videoclipuri să ne contacteze prin e-mail la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .