C5. Fane Bibicu, CNAIR- mare proprietar de terenuri și case ^Recomandat

Omul locuiește într-o vilă de-ți trebuie Waze doar ca să ajungi din living în bucătărie, și care nu apare cum trebuie în declarația de avere. Între timp au apărut noutăți demne nu doar de un pamflet, ci de un serial cu buget mare și transparență mică.
De data asta, povestea nu mai miroase doar a asfalt încins și a sporuri bine coapte, ci și a extras de carte funciară, a satelit, a metri pătrați care se umflă mai ceva ca aluatul la cozonac și a unei întrebări simple, pe care în România o pun de obicei doar oamenii cinstiți: de unde, nene, atâta bunăstare?
În loc de concluzie: Când metrul pătrat tace, ar trebui să înceapă să vorbească polițiștii și procurorii.

Construcția care apare, dispare și se mută din pix
După ce a obținut autorizația pe numele său și al soției, așa cum am arătat anterior, în extrasul de carte funciară descoperim o construcție intabulată pe alte nume, tot Ioniță, cel mai probabil ale părinților lui Fane Bibicu. Apoi proprietatea apare pe numele lui Ion Ioniță, foarte posibil tatăl lui Fane. Cu alte cuvinte, în acte se joacă un fel de leapșa imobiliară: autorizația într-o parte, intabularea în alta, numele cunoscute peste tot.
Și de aici începe partea frumoasă. Când ne uităm la suprafața vilei, documentele vorbesc despre 885 metri pătrați construiți. Extrasul de carte funciară indică însă 775 mp pentru locuință și 100 mp pentru anexă, adică 875 mp în total. Altfel spus, fie sunt 885, fie sunt 875, dar în orice variantă nu discutăm despre o garsonieră confort II, ci despre ditamai proprietatea. Iar după cum se vede din satelit, vorbim și despre o piscină acoperită și o căsuță deloc modestă.

Iar o căutare cu ajutorul AI ne lămurește rapid cum se transpune această suprafață în bani:
„Dacă se optează pentru finisaje premium, materiale de top sau sisteme inteligente de climatizare, bugetul poate depăși 1.300 - 2.000 euro/mp. În aceste sume sunt incluse, de regulă, materialele de construcție, manopera, finisajele interioare/exterioare și instalațiile (termice, electrice, sanitare), însă nu includ costul terenului, obținerea avizelor și branșamentele la utilități.”
Concluzia e simplă și doare exact unde trebuie: discutăm de o proprietate de peste 1 milion de euro, că, vorba aia, obrazul subțire cu cheltuială mare se ține.
În loc de concluzie: La asemenea suprafață, nici obrazul nu mai e subțire, e doar foarte bine construit.

Venituri publice, ambiții private și o întrebare pentru ANAF
La o analiză rapidă a informațiilor disponibile public, veniturile lui Fane nu par a fi de natură să justifice o astfel de investiție. Și, ca să nu zică nimeni că vorbim doar din metafore și nervi, reproducem mai jos situația exact în ordinea în care apare în documente, potrivit propriilor declarații de avere:

2020
Dețineri:
-3 terenuri în suprafață totală de 12.600 mp lângă București
-2 terenuri în suprafață de 545 mp în București
-2 apartamente și 2 case de locuit în București
-83.100 euro
-171.200 lei
Datorii = zero
Salariu (lei): 398.264
Echivalent în euro: 79.653

2022
Dețineri:
-3 terenuri în suprafață totală de 11.000 mp lângă București
-2 terenuri în suprafață de 545 mp în București
-2 apartamente și 2 case de locuit în București
-42.000 euro
-104.000 lei
Datorii = 225.000 lei
Salariu (lei): 231.900
Echivalent în euro: 46.380

2023
Dețineri:
-3 terenuri în suprafață totală de 11.000 mp lângă București
-1 teren în suprafață de 425 mp în București
-2 apartamente și o casă de locuit în București
-42.000 euro
-30.200 lei
Datorii = 325.000 lei
Salariu (lei): 263.987
Echivalent în euro: 52.797

2024
Dețineri:
-3 terenuri în suprafață totală de 11.000 mp lângă București
-1 teren în suprafață de 425 mp în București
-2 apartamente și o casă de locuit în București
-163.400 lei
-Acțiuni Premier Energy - 39.069 lei
Datorii = 325.000 lei
Salariu (lei): 359.118
Echivalent în euro: 71.824

2025
Dețineri:
-3 terenuri în suprafață totală de 11.000 mp lângă București
-1 teren în suprafață de 425 mp în București
-1 teren în suprafață de 3200 mp în jud. Giurgiu
-2 apartamente și o casă de locuit în București
-43.600 euro
-42.174 lei
-Acțiuni Premier Energy - 60.000 lei
-Acțiuni Hidroelectrica - 27.899 lei
-Acțiuni Banca Transilvania - 32.280 lei
Datorii = 325.000 lei
Salariu (lei): 394.126
Echivalent în euro: 78.825

În toți acești ani, Bibicu a încasat de la seviciu salarii în valoare totală de aproximativ 329.479 euro.
Așa că poate ANAF se sesizează din oficiu și face puțină lumină în acest caz.
În loc de concluzie: Cu alte cuvinte, dacă tot e vorba de atâtea construcții, cu atâtea camere, n-ar strica să se aprindă puțin și lumina în cămară.

70.000 pe lună pentru pază
Activitatea lui Fane la CESTRIN este ca a oricărui bun "gospodar": pleacă de la principiul „paza bună trece primejdia rea”, așa că achită lunar 70.000 lei pentru paza unității.

PLĂȚI PAZĂ CESTRIN

În loc de concluzie: La acești bani, nu știm ce păzesc exact acei oameni cu atâta devotament: asfaltul, barierele, liniștea șefului, sporurile sau eventualul para-ndărăt?

Siguranța cu hidrant, barieră și priză de lux
Și pentru că siguranța, de orice fel, este la mare preț, iar bugetul propriu suportă, doar de la începutul anului s-au plătit alți 280.000 lei către o singură firmă, care să verifice hidranți, bariere, prize… ca să fie "bibicii" în siguranță.
Sigur, e reconfortant să știi că prizele sunt verificate, barierele respiră regulamentar, iar hidranții se simt iubiți instituțional. În fond, într-o țară în care drumurile crapă la puțin timp după deschidere, e bine măcar ca priza să fie în parametri.

PLĂȚI MENTENANȚĂ CESTRIN

În loc de concluzie: În România, infrastructura mare mai șchioapătă, dar priza instituțională e beton.

Parcare publică cu plăți private
Nici cu amenajările interioare nu stă rău deloc Fane Bibicu. Deși CESTRIN se află gard în gard cu DRDP București, subunitate a aceluiași CNAIR care are stație de asfalt și efectuează lucrări în regie proprie, Fane al nostru a amenajat parcarea cu o firmă privată, prin cumpărare directă, normal!
O fi avut oare firma privată prețul mai mic decât colegii de peste gard? Greu de explicat. Ar însemna că DRDP București lucrează peste prețul pieței și nu își justifică existența. Iar dacă nu înseamnă asta, atunci înseamnă altceva. Iar acel altceva e exact genul de lucru care hrănește rubrica noastră.

ACHIZIȚIE REPARAȚIE PARCARE

În loc de concluzie: Ca să nu mai existe suspiciuni de para-ndărăt ar fi extrem de utilă o descindere a procurorilor, însoțiți de mascați, la CESTRIN!

Reduceri de cheltuieli solare
Dar în același timp trebuie să remarcăm că s-au făcut și reduceri de cheltuieli. Așa că, în 2023, la CESTRIN s-au montat panouri fotovoltaice, după cum se poate observa și din satelit.
Tot cam în aceeași perioadă și-au montat panouri fotovoltaice muuuuulți dintre angajații CNAIR.

În loc de concluzie: Unii pun panouri de la aceeași firmă pe instituție, alții pe vilă. Care cum poate! Care cum se descurcă!

Fane Bibicu, de la CESTRIN la CNAIR
Dar Fane al nostru nu s-a rezumat doar la a conduce cu mână de fier, mai lungă, CESTRIN. Deși, după cum spun sursele noastre, pentru unii este mumă, pentru alții ciumă, el a ajuns, la un moment dat, inclusiv Director General al CNAIR, unde a avut rezultate demne de luat în seamă:
- rezilierea contractului autostrăzii Lugoj – Deva lot 2, care nici acum nu este finalizat, a ratat și finanțarea din PNRR și pentru a cărui reziliere, din mandatul lui Fane Bibicu, statul român a fost condamnat de către Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris să plătească nu mai puțin de 50 milioane de euro;
- a reziliat contractul de proiectare al autostrăzii Sibiu-Pitești și în acest caz CNAIR a pierdut în instanță fiind obligată să plătească despăgubiri de cca 18 milioane de lei;
- a promovat proiectarea autostrăzii A7, uitând să includă detaliile de execuție în cadrul contractului;
- a promovat la licitație cele 4 loturi ale drumului expres Craiova – Pitești, dar două licitații au fost anulate și unul reziliat ceva mai târziu;
- a promovat și Autostrada A0 centura sud pe baza unui Studiu de Fezabilitate vechi și cu mari deficiențe, ceea ce a dus la întârzieri și costuri suplimentare;
- cu toate că studiile de trafic, unde Bibicul este "expert", arătau că partea de nord a autostrăzii A0 este cea mai aglomerată, acesta a preferat să înceapă cu partea de sud.

Și aici apare întrebarea care plutește deasupra poveștii ca drona deasupra unei curți generoase: să fie oare la baza acestei decizii faptul că Fane al nostru, așa cum o arată declarațiile de avere, are terenuri în localitățile Berceni, Vidra și Bragadiru, precum și faptul că unul din numerele de telefon pe care le folosește promovează și vânzarea de terenuri?

Probabil nu vom afla niciodată. Sau, mai românește spus, vom afla exact atunci când nu va mai conta.
În loc de concluzie: În infrastructură, uneori traseul autostrăzii pare ales după trafic, alteori după inspirație, iar uneori după vecinătăți convenabile.

Cine e Fane Bibicu?
Ștefan Ioniță, cunoscut în CNAIR sub pseudonimul artistic de „Fane Bibicu”, conduce de ani buni CESTRIN, organismul tehnic care ar trebui să vegheze asupra calității drumurilor din România, dar care, din motive greu de explicat tehnic și ușor de intuit administrativ, pare să vegheze mai ales asupra liniștii șefilor și a stabilității sporurilor.
Fane lucrează sub atenta coordonare și sub managementul dezastruos al directorului general al CNAIR, Cristian Pistol, zis cândva „Piștol Gol” și rebranduit între timp, mai corect, „Coarne”. Sub înaltul patronaj al grăsunului șef al lui Fane, între costurile lucrărilor și calitatea acestora s-a căscat o prăpastie adâncă, în care au căzut bucăți de asfalt, nervii șoferilor și, coincidență, orice urmă de răspundere.
Într-un pamflet anterior despre același Fane, arătam că în CNAIR există o Direcție de Calitate cu 27 de angajați, coordonată de Sorin Crăciunel Dicu, și că la CESTRIN laboratorul este coordonat de George Dicu, fratele șefului de la Calitate. Un ecosistem familial atât de frumos, încât dacă-l mai lași puțin ajunge patrimoniu cultural.
Mai notam și că, la ultima reorganizare, Cristian Pistol a încercat să desființeze CESTRIN și implicit funcția de „muzicolog șef” a lui Ioniță, dar Fane a scăpat „ca prin urechile acului” și de atunci execută disciplinat fiecare ordin venit de sus.
La capitolul educație și performanță, arătam că între 2013 și 2015 Ștefan Ioniță a urmat două programe de master la două facultăți diferite, în timp ce era director executiv la CESTRIN și director la Direcția Implementare din CNAIR. Apoi, între 2016 și 2021, a obținut și un doctorat, în timp ce ocupa funcții de conducere și făcea parte din consiliile de administrație ale CNAB și CFR Călători.
Nu există acuzații publice de plagiat legate de această lucrare, însă doctoratul i-a adus sporul prevăzut de CCM. Conform ultimei declarații de avere citate atunci, Fane Bibicu ar fi încasat de la Cestrin 303.832 lei într-un an, adică peste 25.000 lei lunar.
Tot în acel pamflet aminteam că teza lui descrie o invenție care ar fi trebuit să revoluționeze colmatarea fisurilor din asfalt, dar care, în practică, pare să fi rămas o găselniță de raft. DRDP Timișoara știe vag de existența ei, iar DRDP Constanța nu a auzit niciodată.
Și mai spuneam că, pe lângă salariul de la CESTRIN, Ioniță încasează și indemnizația aferentă calității de președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), iar în declarația de avere apar patru terenuri, două apartamente și o casă de 123 mp, declarată ca fiind în București. Doar că în documentele Primăriei Berceni apărea o autorizație de construire pe numele lui Ioniță și al soției lui, aferentă unui număr cadastral care, conform ANCPI, corespunde unei proprietăți de pe Strada Primăverii nr. 3, unde realitatea construită părea deja mai generoasă decât cei 123 mp declarați.
În loc de concluzie: Noul episod nu face decât să adauge câteva etaje, la propriu și la figurat, peste povestea deja cunoscută: de la casa mică din declarație, la vila mare din realitate; de la sporul de dottore, la paza strategică; de la CESTRIN, la autostrăzile reziliate cu talent administrativ.

CITEȘTE AICI PRIMUL PAMFLET TIR MAGAZIN SCRIS PE ACEEAȘI TEMĂ: AVEREA SURPRINZĂTOARE A LUI ȘTEFAN IONIȚĂ, DIRECTORUL CESTRIN

Genul programului: PAMFLET!
Coloana a cincea este o rubrică de pamflet și trebuie tratată ca atare. De asemenea, vă avertizăm că pentru realizarea acestei rubrici folosim programe avansate de Inteligență Artificială (AI).
Le mulțumim tuturor prietenilor noștri care ne sprijină cu informații de calitate premium.
Îi rugăm pe toți cei care vor să ne trimită informații, documente, fotografii sau videoclipuri să ne contacteze prin e-mail la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .