EXCLUSIVITATE- CORINA CREȚU: „NOI RECOMANDĂM CA STATELE MEMBRE SĂ EVITE SCHIMBAREA PRIORITĂȚILOR DE PREA MULTE ORI PE PARCURSUL UNEI PERIOADE DE PROGRAMARE” ^Recomandat

Care au fost cauzele depășirii termenelor și angajamentelor asumate contractual pentru proiectele de infrastructură rutieră care beneficiază de finanțare europeană?

O bună infrastructură este obligatorie pentru creșterea economică durabilă în toate Statele Membre. Uniunea Europeană a investit mult pentru a ajuta România să facă față nevoilor substanțiale din acest sector. Din păcate, planificarea, pregătirea și desfășurarea de proiecte mari de infrastructură nu a îndeplinit întotdeauna standardele impuse. Acest lucru a dus la depășirea unor termene-limită pentru proiecte și, în consecință, întârzieri înregistrate în ceea ce privește implementarea investițiilor atât de necesare din partea Fondurilor Structurale și de Investiții Europene.
Fără îndoială o planificare și o pregătire atentă ar fi redus din hopurile care au avut loc, cum ar fi întreruperea procedurilor de achiziții publice și ale lucrărilor, procedurile de expropriere a terenurilor de lungă durată, dificultățile în obținerea autorizațiilor și abordarea provocărilor legate de mediu. De aceea este foarte important ca planificarea corespunzătoare să se realizeze într-o fază foarte timpurie prin determinarea domeniului de aplicare a proiectului și prin obținerea tuturor autorizațiilor relevante. Promotorii de proiecte ar trebui să aibă o abordare realistă pentru a gestiona costurile și riscurile de punere în aplicare pe parcursul întregii etape de implementare.
Pe baza experienței din trecut, autoritățile române fac eforturi deosebite pentru a îndepărta aceste obstacole și cooperează îndeaproape cu serviciile aflate în subordinea mea în cadrul Comisiei Europene, tocmai pentru a îmbunătăți și mai mult situația.

Cum explicați apariția unor defecte majore la unele proiecte în timpul realizării acestora sau imediat după finalizarea lor?

Dispoziții cu privire la modul de gestionare a proiectelor sunt stabilite în contractele dintre beneficiar și contractanți. Un element important al planificării și gestionării corespunzătoare a proiectelor este modul în care riscurile sunt anticipate și abordate. De asemenea, condițiile în ceea ce privește riscurile ar trebui să fie definite în mod clar între părțile implicate înainte de începerea proiectului.
Este, de asemenea, important ca statele membre să se asigure că: contractele de infrastructură sunt redactate într-un mod clar și coerent, respectă o relație contractuală bine echilibrată între contractanți și autoritățile contractante, se concentrează asupra performanței contractelor și includ un mecanism echitabil și transparent pentru procedurile de soluționare a litigiilor.

Cine sunt responsabilii pentru aceste întârzieri sau defecte și care au fost motivele apariției acestora?

Rolul meu nu este acela de a arunca vina: având în vedere faptul că aceste dificultăți nu sunt noi și au apărut, pe parcursul mai multor ani, în cea mai mare parte este vorba de o responsabilitate colectivă care implică o multitudine de părți interesate la nivel național și local. Activitatea mea constă în a depune toate eforturile pentru a ajuta România și alte State Membre în cauză să identifice și să soluționeze problemele. În final, este în interesul tuturor, indiferent dacă vorbim despre autorități locale și naționale, întreprinderi, societate civilă sau cetățeni, să existe conexiuni rutiere bune și sisteme de transport eficiente și durabile, bine conectate cu țările vecine și integrate în rețelele transeuropene. Toate părțile ar trebui să înțeleagă că această investiție este în mod clar o valoare adăugată pentru comunitatea locală, pentru țară, dar și pentru Uniunea Europeană.

Dacă există și care sunt măsurile propuse atât de către partea română, cât și de către experții europeni pentru recuperarea acestor întârzieri și intrarea în ritm normal pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din România?

Uniunea Europeană a alocat peste 5 miliarde de euro pentru investiții în sectorul transporturilor din România în perioada 2014-2020. Prin urmare, este important să se țină seama de problemele întâmpinate în trecut și lecțiile învățate, astfel încât statele membre să utilizeze în mod eficient fondurile disponibile și să nu repete greșelile care ar putea compromite realizarea obiectivelor comune. Pentru a sprijini acest efort, am introdus o serie de condiții necesare a fi îndeplinite ex-ante, tocmai pentru a avea investiții eficiente prin fondurile europene structurale și de investiții. Una dintre aceste condiții a fost cerința de a dispune de o strategie națională cuprinzătoare în domeniul transporturilor, care să acopere toate tipurile de infrastructură pentru o perioadă care depășește perioada de programare actuală (2014-2020). Principiul de bază este foarte simplu: cu nevoi atât de mari și fondurile limitate, prioritizarea proiectelor și asigurarea calității și sustenabilității devine și mai importantă.
Guvernul român a adoptat Master Planul pentru transport și aceasta a reprezentat o reușită importantă, cu atât mai mult cu cât a fost și o premieră. Cu toate acestea, o strategie este doar începutul. Una dintre lecțiile învățate din trecut este faptul că a avea o bună capacitate administrativă a beneficiarilor proiectelor majore, precum CNAIR și CNCFR, și necesitatea dezvoltării unei rezerve de proiecte solide și viabile sunt printre factorii cei mai importanți pentru o investiție reușită. Acest lucru necesită concentrarea resurselor umane și financiare pentru a pregăti temeinic proiecte mature, în primul rând. În același timp, noi recomandăm ca statele membre să evite schimbarea priorităților de prea multe ori pe parcursul unei perioade de programare.   
O abordare strategică este esențială pentru succes și implică, de asemenea, o bună repartizare a eforturilor. Ceea ce înseamnă că, pe lângă proiecte rutiere ambițioase și complexe din punct de vedere tehnic, cum ar fi autostrada Sibiu-Pitești, ar putea fi, de asemenea, dezvoltate alte proiecte mai mici, importante pentru conectarea la coridoarele Transeuropene. Sfătuim deseori statele membre, să ia în considerare planificarea și realizarea proiectelor de infrastructură foarte mari, în etape secvențiale și funcționale, făcând astfel finalizarea acestora mai ușoară și mai eficientă.
O bună gestionare a proiectelor implică, de asemenea, obținerea tuturor documentelor și autorizațiilor necesare înainte de demararea unui proiect sau de lansarea licitațiilor publice. În ceea ce privește achizițiile publice, o altă condiție prealabilă importantă pentru canalizarea fondurilor UE este aceea de a avea un sistem de achiziții publice eficient și modern. În acest sens, Comisia și autoritățile române cooperează îndeaproape și s-au obținut progrese reale. Prin urmare, este mai important decât oricând pentru autoritățile române să finalizeze reforma în acest domeniu.
Serviciile Comisiei și instituțiile financiare internaționale, cum ar fi Banca Europeană de Investiții, de exemplu, sunt întotdeauna disponibile pentru a ajuta la îmbunătățirea capacității beneficiarilor în pregătirea de proiecte. Există, de asemenea, numeroase instrumente: de la asistență tehnică în cadrul programelor individuale, până la inițiative specifice, cum ar fi, de exemplu, Asistența comună în vederea sprijinirii Proiectelor în Regiunile Europene ( pe scurt JASPERS). Aceasta din urmă se bazează pe un parteneriat între Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții, oferind consultanță pentru pregătirea unor proiecte majore de calitate, cofinanțate prin Fondurile Structurale și de Investiții Europene. România ar trebui să profite cât mai mult și de această inițiativă, începând cu etapele de pregătire ale proiectelor, astfel încât să se asigure că asistența acordată duce la consolidarea durabilă a "know-how-ului" și a capacității administrative.

Până la 31 iulie 2017, România ar fi trebuit să definitiveze și să aprobe textul final pentru contractul de performanță. Care sunt principiile și termenele din acest document care ar trebui să determine o îmbunătățire a activității companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor care-și desfășoară activitatea utilizând fonduri europene?

Contractele de performanță reprezintă, într-adevăr, instrumente esențiale atât pentru Guvernul României cât și pentru beneficiarii de transport, pentru a se asigura că infrastructurile și serviciile de transport pe care le furnizează publicului sunt de bună calitate. Acestea prevăd obligații clare și obiective măsurabile pentru societățile de transport naționale când implementează un buget de investiții în conformitate cu Master Planul de Transport. Este înțelegerea noastră comună cu autoritățile române că astfel de contracte ar putea contribui la depășirea problemelor menționate anterior, referitoare atât la pregătirea proiectelor, cât și la implementarea lucrărilor, care au dus la întârzieri și adesea la o calitate slabă a proiectelor.
În special, contractele de performanță includ un cadru financiar multianual cu sursele de finanțare corespunzătoare și calendarul adecvat pentru noi investiții și întreținerea infrastructurii de transport, obiective realiste pentru investiții și întreținere, precum și un sistem de evaluare a performanței personalului și un sistem adecvat de stimulente. Aceste măsuri ar trebui să asigure o gestionare corespunzătoare a portofoliilor de proiecte, crearea de expertiza internă necesară pentru dezvoltarea unei rezerve de proiecte mature și stabile și implementarea proiectelor propuse.
Contractele de performanță sunt parte a unui plan de acțiune mai larg pe care autoritățile române îl implementează pentru a respecta condițiile prealabile pentru investițiile în domeniul transporturilor, finanțate de UE, în perioada de programare curentă. Termenul limită prevăzut pentru finalizarea acestui plan de acțiune a fost 31 decembrie 2016, iar statele membre au avut obligația de a raporta Comisiei până la sfârșitul lunii iunie 2017. Suntem în strânsă colaborare cu autoritățile române și pe această temă. Un contract de performanță între Ministerul Transporturilor și operatorul metroului Bucureștean, Metrorex, a fost, într-adevăr, semnat în aprilie 2016, însă lucrările erau încă în desfășurare în ceea ce privește contractele cu CNAIR și CNCFR. S-au înregistrat numeroase progrese, Banca Europeană de Investiții oferind un sprijin valoros. Am convingerea că toate contractele de performanță vor fi semnate curând.

În ce măsură acest contract de performanță ar putea opri politizarea acestor companii și trecerea la o etapă superioară a managementului necesar dezvoltării infrastructurii?

Sunt de acord cu dumneavoastră că un stil modern de gestionare este necesar pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere și România nu face excepție. După ce Guvernul României a decis crearea unei noi agenții pentru drumuri dedicată în mod specific dezvoltării de noi proiecte rutiere—CNAIR, este chiar mai important să se implementeze un program de modernizare a afacerilor. Contractul de performanță pe termen lung dintre Ministerul Transporturilor și CNAIR va fi un pas important în acest proces.